Sarbatoarea de Halloween a ajuns, cel putin pentru americani, cea mai importanta sarbatoare dupa cea a Craciunului. Anual, americanii cheltuiesc cu aceasta ocazie circa 2,5 miliarde de dolari si, avand in vedere influenta culturii americane asupra intregii lumi, tendinta este ca sarbatoarea sa fie “importata” de cele mai multe popoare de pe pamant.
La prima vedere, totul pare distractiv si inofensiv: dovleci luminati, masti lugubre, costume de vampiri si vrajitoare, schelete, paianjeni, fantome si pisici negre…Totul pare o joaca de copil…Este ziua in care adultii redevin copii, intrecandu-se in glume si farse care starnesc zambetul si rasul intr-o viata atat de plina de tristete.
Care este originea sarbatorii de Halloween ?
Istoria ei incepe odata cu vechii celti – popor care a trait cu doua milenii in urma in teritoriile de azi ale Irlandei, Marii Britanii si ale nordului Frantei. Adoratori ai naturii si avand un mare numar de zei ( intre care un rol important il avea soarele ), vechii celti sarbatoreau noul an pe 1 noiembrie. Ziua marca sfarsitul recoltarii si al anotimpului calduros ( anotimpul soarelui ) si inceputul iernii friguroase si intunecate.
Din 31 octombrie pana in 2 noiembrie, celtii aveau o sarbatoare inchinata lui Samhain, zeul pagan al mortilor. Ei credeau ca, in timpul acestei perioade, Samhain aduna toate sufletele celor ce murisera in anul precedent, hotarand ce forma vor lua in anul urmator. Se credea ca aceste suflete puteau lua forma unui corp omenesc sau, in functie de hotararea zeului, puteau fi condamnate sa traiasca in trupuri de animale. Cei mai rai dintre oameni ( sufletele lor ) urmau sa ia forma unei pisici negre. Sarbatoarea avea drept scop sa-l insele pe Samhain , determinandu-l sa dea sentinte mai blande, fapt pentru care adoratorii lui se rugau si-i aduceau ofrande.
Conform Enciclopediei Britanice, perioada cuprinsa intre 31 ocombrie si 2 noiembrie era perceputa de celti ca un timp plin de pericole, de teama si evenimente supranaturale. Se credea ca atunci lumea zeilor devenea vizibila si , pentru a trece cu bine de aceasta perioada, celtii trebuiau sa aduca numeroase ofrande si sacrificii de tot felul.
In noaptea de 31 octombrie ( ajunul Anului Nou celtic ), dupa ce recoltele fusesera stranse si puse la adapost, celtii incepeau sarbatoarea propriu-zisa. Mai intai erau aprinse focurile in casa. Apoi druizii ( preotii celti ) se intalneau pe culmile dealurilor, in adancul padurilor de stejar, aprinzand focuri sacre cu scopul de a speria spiritele rele si de a-l onora pe zeul soare. Apoi, oamenii aduceau jertfe zeilor lor din recoltele anului si din animale, in tot acest timp ei dansand in jurul focurilor. In dimineata urmatoare, oamenii reaprindeau focul in casele lor cu foc “sfant” , pentru a alunga spiritele rele si a-i proteja in sezonul de iarna.
Se credea ca in 31 octombrie sufletele mortilor vizitau propriile case, fapt ce facea ca sarbatoarea sa capete o semnificatie sinistra. Aspectul lugubru era accentuat si de tot felul de “accesorii” care trezeau repulsie si groaza: fantome, pisici negre, vrajitoare, demoni de tot felul care se plimbau in acea noapte. In acelasi timp, sarbatoarea lui Samhain era considerata perioada cea mai propice casatoriilor, norocului, sanatatii si mortii, ea devenind precursorul Halloween-ului de azi.
In concluzie, originea Halloween-ului nu este chiar atat de inocenta.
Dupa ce romanii au invadat Irlanda si Insulele Britanice, a avut loc o fuziune intre sarbatoarea celtica a lui Samhain si sarbatorile romane Feralia si Pomona. Feralia , celebrata in 21 februarie, era ziua dedicata de romani mortilor. In realitate, ea nu era altceva decat o zi a betiilor si orgiilor, ca multe alte sarbatori romane.
Pomona ( zeita romana a fructelor si fertilitatii ) era celebrata pe 1 noiembrie, simbolul ei fiind marul. Timp de trei secole dupa cucerirea celtilor de catre romani, obiceiurile si traditiile legate de sarbatoarea celtica a lui Samhain s-au amestecat cu cele ale sarbatorilor romane Feralia si Pomona, rezultand un hibrid pagan ce va sta la baza viitoarei sarbatori “crestine” Halloween.
“Crestinarea”
Dupa incheierea persecutiilor romane indreptate impotriva crestinilor din timpul primelor trei secole , biserica crestina , sustinuta de autoritatile civile, a inceput sa imprumute diferite traditii si obiceiuri pagane, dandu-le o haina crestina.
Un rol important in trecerea de la vechile sarbatori pagane Samhain si Pomona la actuala sarbatoare de Halloween l-a avut obiceiul crestinilor de a-i sarbatori pe martirii crestini din timpul persecutiilor romane. Existau zile speciale pentru comemorarea martirilor , insa s-a ajuns la o problema majora: numarul martirilor ce trebuiau sa fie comemorati era cu mult mai mare decat cel al zilelor anului. Faptul i-a determinat pe conducatorii bisericii crestine din secolul al patrulea sa desemneze o zi comuna pentru celebrarea tuturor martirilor.
Astfel in 609 d.Ch., Papa Bonifaciu IV a declarat vechea sarbatoare romana Feralia ca devenind crestina. Odata cu aceasta schimbare, Feralia nu mai era o ocazie de a-i onora pe toti mortii, ci doar pe “sfintii” decedati. In locul orgiilor, betiilor si alcoolului, ziua de Feralia devenea o ocazie de rugaciune si meditatie, ceea ce nu era deloc un lucru rau. De asemenea, vechea denumire de Feralia a fost schimbata in Ziua Tuturor Sfintilor . A urmat apoi modificarea datei: Papa Bonifaciu IV a mutat celebrarea tuturor sfintilor din 21 februarie in 13 mai, pentru ca Papa Grigore III ( 731-741 ) sa mute din nou celebrarea tuturor sfintilor pe 1 noiembrie – aceeasi data cu cea a vechii sarbatori pagane celtice a lui Samhain. Astfel, ziua de 1 noiembrie a adevenit oficial Ziua Tuturor Sfintilor ( in engleza: All Hallows Day ) , de unde si denumirea actuala de Halloween.
“Crestinarea” vechii sarbatori pagane nu era insa incheiata. In 988, biserica apuseana a instituit o noua zi: Ziua mortilor, cu scopul de a-i comemora pe toti credinciosii botezati decedati despre care se credea ca sunt in purgatoriu, pentru a fi acceptati de Dumnezeu. Incepand cu secolul al 13-lea , sarbatoarea a devenit universala.
Astfel, 1 noiembrie devenea sarbatoarea tuturor mortilor despre care se credea ca sunt in cer, iar 2 noiembrie devenea comemorarea mortilor despre care se credea ca sufera in purgatoriu. In ansamblu, ajunul ( 31 octombrie ), Ziua Tuturor Sfintilor ( 1 noiembrie ) si Ziua Mortilor ( 2 noiembrie ) formeaza ceea ce englezii numesc “Hallowmas” – o reflectare a vechii si paganei sarbatori celtice a lui Samhain. Ceea ce astazi e considerat a fi o sarbatoare crestina, curata si sfanta provine in realitate dintr-o sarbatoare pagana si plina de orgii si superstitii.
In timp, sarbatoarea a devenit atat de populara incat Martin Luther a ales tocmai perioada de Halloween pentru a afisa in 1517 tezele sale pe usa bisericii din Wittenberg, Germania. Acesata a fost inceputul Reformei care a zguduit din temelii stalpii bisericii crestine.
Pe masura ce numarul colonistilor europeni sositi pe pamant american crestea, numarul traditiilor, superstitiilor si practicilor religioase europene a inceput sa patrunda in noile teritorii. In ce priveste Halloween-ul, o inflenta puternica a fost simtita in America odata cu imigrarea a milioane de irlandezi cu ocazia secetei din 1846. Halloween a devenit, asemenea Craciunului, o sarbataore nationala , fiind insotita de defilari, serate, costumatii specifice, deghizari, farse , focuri si multe alte obiceiuri.
In lumina originii sale pagane, dovedita istoric, mai poate fi considerata sarbatoarea de Halloween ca fiind doar o joaca inofensiva de copil ?
Semnificatii ale simbolurilor si obiceiurilor de Halloween
Desi cei mai multi dintre noi cunoastem majoritatea simbolurilor ce insotesc Halloween-ul , putin dintre noi constientizam semnificatiile lor ascunse si originea lor pagana. Iata o lista cu cateva din simbolurile principale care insotesc sarbatoarea:
1) Farsele
Celtii credeau ca sufletele mortilor reveneau pe pamant in noaptea de 31 octombrie, provocand tulburari si stricand recoltele. Mai credeau, de asemenea, ca in aceasta perioada zeii le jucau feste. De aici provine obiceiul farselor legate de aceasta sarbatoare.
2) Dovleacul
Este, fara indoiala, cel mai cunoscut simbol al Halloween-ului. Originea obiceiului de a folosi dovleci luminati in noaptea de Halloween se trage din traditii irlandeze vechi de secole. Cinematografia a avut si ea un rol decisiv in promovarea obiceiului, ca si in cazul altor simboluri: schelete, povesti cu fantome, magie, vrajitoare, vampiri, pisici negre, demoni s.a.
Obiceiul cioplirii dovlecilor sub forma unor capete de monstri isi are originea in traditii irlandeze vechi. Lumanarea aprinsa in interior face ca acest chip cioplit sa capete o infatisare demonica. In folclorul irlandez exista o legenda care explica originea acestui obicei: povestea lanternei lui Jack. Legenda spune ca un barbat glumet si betiv pe nume Jack a reusit sa-l pacaleasca pe Satana sa urce intr-un copac. Apoi, pentru a-l impiedica pe Satana sa coboare din copac si sa vina dupa el, Jack a sapat o cruce in trunchiul copacului. Satana nu a putut cobora din copac decat dupa ce i-a promis lui Jack ca nu-l va ispiti niciodata.
Dupa un timp, Jack a murit. Sufletul sau nu a fost primit nici in rai, datorita sireteniei sale, nici in iad, datorita promisiunii facute de Satana. Singura concesie care i s-a facut a fost aceea de a putea lua un taciune cu care sa-si lumineze drumul dintre rai si iad, ramanand pentru totdeauna in intunericul dintre cele doua lumi.
Din aceasta legenda provine obiceiul de Halloween de a pune in dovlecii ciopliti o lumanare, amintind de “lanterna” lui Jack. Obiceiul poate fi regasit si in Ardeal, chiar inainte ca in Romania sa ajunga sarbatoarea de Halloween , scopul sau fiind acela de a goni spiritele rele care incep sa colinde lumea odata cu venirea iernii.
3) Marul
Simbolul marului este legat de vechea sarbatoare romana Pomona, celebrata pe 1 noiembrie. Romanii considerau marul drept un simbol sfant al zeitei Pomona. Din combinarea vechilor sarbatori Samhain ( a celtilor ) si Pomona ( a romanilor ) a rezultat ceea ce astazi numim Halloween. Aceeasi origine o are si obiceiul ( jocul ) de a prinde merele cu dintii dintr-un bol mare de apa.
4) Liliecii
Fiind animale nocturne care se hranesc cu sange ( unele specii ), asocierea lor cu Halloween-ul nu a fost dificila. Ei sunt considerati simboluri si reprezentanti ai raului, insotindu-i pe vampiri si vrajitoare, despre care se crede ca se transforma in lilieci tocmai pentru a zbura usor pe timp de noapte.
5) Pisicile negre
Sunt considerate inca din antichitate purtatoarele unor duhuri rele , fapt pentru care, in Evul Mediu, ele erau vanate si arse pentru alungarea spiritelor rele care le stapaneau.
Pisica neagra este un simbol strans legat de Halloween, primind conotatii oculte.
6) Scheletele umane
Dat fiind faptul ca vechea sarbatoare celtica a lui Samhain era un festival al mortilor, prezenta scheletelor era inevitabila. Credinta populara era ca in noaptea de Halloween spiritele mortilor reveneau pe pamant, aducand tulburari si pagube oamenilor.
7) Vrajitoarele
Sunt simboluri importante ale Halloween-ului, crezandu-se ca in aceasta noapte ele au puteri mult mai mari decat in restul anului. Asocierea maturei face ca simbolul sa fie si mai pregnant. O vrajitoare calare pe matura in lumina lunii este una din cele mai clasice imagini asociate sarbatorii de Halloween. Matura era considerata un simbol al fertilitatii, de unde provine obiceiul gospodinelor de a sari peste ea in timpul Sabatului Vrajitoarelor. Cu cat saritura era mai inalta, cu atat recolta urma sa fie mai bogata.
8) Bufnita
Simbolul isi trage renumele din superstitia ca bufnita se hraneste cu sufletele muribunzilor. Pana azi se crede ca tipatul bufnitei este un semn al mortii si al dezastrelor, fapt pentru care aceste pasari au devenit simboluri ale raului.
9) Mastile
Folosite din cele mai vechi timpuri in ceremoniile religioase, ele aveau rolul de a-i proteja pe oameni de spiritele rele. Confectionate din diferite materiale ( hartie, plastic, etc. ), mastile folosite in timpul sarbatorii de Halloween reprezentau de obicei o fata falsa, cu scopul de a deruta spiritele rele si de a-i apara pe oameni de influenta acestora.
10) Luna
Este si ea un simbol important al Halloween-ului, astrul nocturn fiind asociat in mitologie cu sufletele mortilor si facand parte din scenariul celor mai de groaza povesti.
11) Paianjenul si plasa de paianjen
Fiind o insecta ce prefera intunericul, dezordinea si pustietatea, paianjenul a devenit un alt simbol important al Halloween-ului, sugerand ideea de loc lugubru, bantuit si uitat de oameni.
Toate aceste simboluri , atunci and se regasesc impreuna in practicile sarbatorii de Halloween, creeaza o atmosfera lugubra, sinistra si de groaza. Ele nu au nimic in comun cu crestinismul, cu Evanghelia mantuirii, cu frumoasele promisiuni ale lui Dumnezeu si nici cu frumusetea unei vieti traite in Christos.
Halloween in lumina Bibliei
Sarbatoarea de Halloween provine dintr-o credinta opusa adevarului biblic: credinta in nemuririi sufletului. Biblia ne invata ca moartea este moarte, nu viata traita intr-o alta sfera de existenta. Nici vorba ca ceva din fiinta noastra sa mearga, dupa moarte, in rai, purgatoriu sau iad. Starea de inconstienta din timpul mortii este sugerata in Cuvantul lui Dumnezeu prin folosirea substantivului “somn” si a verbului “ a adormi” ( vezi 1 Regi 15, 8; 14,31; 16,28; Daniel 12, 2; Ioan 11, 11-14, etc. ). Faptul ca mortii se afla intr-o stare de inconstienta totala este clar subliniat in Biblie:
“Cei vii, in adevar, macar stiu ca vor muri. Dar cei morti nu stiu nimic si nu mai au nicio rasplata, fiindca pana si pomenirea li se uita. Si dragostea lor, si ura lor, si pizma lor demult au si pierit si niciodata nu vor mai avea parte de tot ce se face sub soare…
Tot ce gaseste mana ta sa faca, fa cu toata puterea ta ! Caci in locuinta mortilor in care mergi nu mai este nici lucrare, nici chibzuiala, nici stiinta, nici intelepciune.” ( Eclesiastul 9, 5-6. 10 )
In ce priveste tendinta crestinilor de a imprumuta tot felul de traditii, superstitii si obiceiuri pagane, Biblia este din nou foarte categorica:
“Asa vorbeste Domnul: “Nu va luati dupa felul de vietuire al neamurilor si nu va temeti de semnele cerului, pentru ca neamurile se tem de ele. Caci obiceiurile popoarelor sunt deserte…” ( Ieremia 10, 2-3 )
Mantuitorul ne atrage atentia ca traditiile si obiceiurile care nu isi au izvorul in adevarul divin nu au nicio valoare in ochii lui Dumnezeu:
“Degeaba Ma cinstesc ei, invatand ca invataturi niste porunci omenesti…Orice rasad ( obicei, traditie- nota autorului ) pe care nu l-a sadit Tatal Meu cel ceresc va fi smuls din radacina.” ( Matei 15, 9.13 )
Dupa eliberarea lui din aspra robie egipteana, poporul Israel a primit o porunca clara din partea lui Dumnezeu:
“Sa nu faceti ce se face in tara Egiptului, unde ati locuit si sa nu faceti ce se face in tara Canaanului, unde va duc Eu ! Sa nu va luati dupa obiceiurile lor ! …Paziti poruncile Mele si nu faceti niciunul din obiceiurile urate care se faceau inaintea voastra ca sa nu va spurcati cu ele. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru.” ( Leviticul 18, 3.30 )
Aceleasi principii sunt valabile si azi, in crestinismul care a preluat tezaurul adevarului de la vechiul Israel. Din nefericire, biserica crestina a adoptat, usor si pe neobservate, tot felul de practici pagane, intre care se numara si sarbatoarea de Halloween. In felul acesta, false doctrine satanice au capatat un vesmant “ crestin”, dandu-le o mai mare putere de amagire.
In pofida atator argumente istorice si biblice, Halloween-ul continua sa atraga, fiind privit ca un simplu joc amuzant de copii. Asemenea unui “mormant varuit”( Matei 23, 27 ), Halloween-ul este stralucitor si atragator pe dinafara, insa in ochii lui Dumnezeu el nu este altceva decat un morman de murdarii spirituale care-i sunt dizgratioase si respingatoare.
Niciun om, nicio institutie sau biserica nu au libertatea de a “crestina” un obicei, o traditie sau o superstitie care nu isi are izvorul in adevarul Scripturilor. Singura atitudine acceptata de Dumnezeu in fata unor astfel de practici si obiceiuri este respingerea lor neconditionata.
sursa:Lori Balogh
