V-aţi suit pe muntele cel înalt pe care se află „Casa Poporului”, v-aţi aşezat pe jilţuri, deschizându-vă gura spre cele netrebuinciase;
Nefericiţi sunteţi, voi, cei săraci cu mintea, neînţelegând că a celor de jos, care v-au trimis acolo, este Împărăţia Cerurilor;
Nefericiţi veţi fi că n-aţi auzit glasul celor ce plâng în sărăcie, necazuri, că unii ca aceştia se vor mângâia;
Nefericiţi veţi fi, voi, cei neastâmpăraţi, că aţi uitat de cei blânzi că aceştia vor moşteni pământul;
Nefericiţi veţi fi, voi, cei îmbuibaţi, că de cei flămânzi şi însetaţi de dreptate aţi uitat;
Nefericiţi veţi fi voi cei nemilostivi, că pe cei ce se miluiesc nu-i cunoaşteţi;
Nefericiţi veţi fi cei cu inimile pângărite de atâta nesimţire şi fărădelegile ce le-aţi făcut, le faceţi şi vreţi a le face;
Nefericiţi veţi fi voi care învrăjbiţi lumea, că împărăţia diavolului o veţi vedea;
Nefericiţi veţi fi pentru că aţi prigonit pe cei ce au luptat şi se luptă pentru dreptate;
Nefericiţi veţi fi când vă veţi da seama că viaţa voastră nu a fost decât ocară, prigonire, minciună şi tot ce este împotriva Celui de Sus;
Aţi uitat de toate, prigonind pe toţi cei ce au pătimit pentru libertatea noastră;
Vă bucuraţi, vă veseliţi, vă luaţi plata din punga poporului, crezând că aşa veţi dobândi Împărăţia Cerurilor;
Nu pricepeţi că înţelepciunea şi prostia voastră care în jilţuri stând,
deşărtăciune este totul şi vânare de vânt.
