În România, activitatea de voluntariat este reglementată de Hotărârea Guvernului Nr. 1579 din 8 decembrie 2005, pentru aprobarea statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare.
Potrivit legislaţiei actuale, serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă se 
constituie în comune, oraşe şi municipii în subordinea consiliilor locale, în scopul apărării vieţii, bunurilor şi mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi realizarea măsurilor de protecţie civilă. Aceste servicii au în componenţă compartimente de prevenire, grupe, echipe specializate de intervenţie pe tipuri de riscuri şi ateliere de reparaţii şi întreţinere.
Principiile care stau la baza exercitării voluntariatului în serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă sunt:
- implicarea activă a voluntarului în viaţa comunităţii;
- selecţionarea voluntarilor, fără discriminări, pe baza egalităţii de şanse;
- participarea ca voluntar numai pe baza consimţământului scris, exprimat prin semnarea contractului de voluntariat;
- încadrarea şi promovarea voluntarului conform pregătirii şi, respectiv, rezultatelor obţinute în cadrul serviciului de urgenţă voluntar;
- asumarea liber consimţită de către voluntar a suportării riscurilor pe care le presupune activitatea în serviciul de urgenţă voluntar.
Percepţia comunităţii asupra voluntariatului în situaţii de urgenţă diferă de la localitate la localitate, în funcţie de aportul adus de activitatea voluntarilor asupra populaţiei locale. Voluntariatul este agreat în special de populaţia tânără, componenţa serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă fiind îndeosebi formată din tineri cărora le place să se implice în diferite activităţi care vin în sprijinul comunităţii din care fac parte.
În cazul în care comunităţile care sunt afectate de situaţii de urgenţă (incendiu, inundaţie, alunecare de teren, cutremur, etc.) apreciază eforturile depuse de personalul serviciului voluntar, de sprijinul lor, participă alături de ei la reducerea efectelor acestora.
Eficienţa unui serviciu voluntar este direct proporţională cu alocarea de fonduri bugetare, voluntariatul implică costuri: achiziţionare de tehnică, materiale şi echipament necesare intervenţiei, mentenanţa tehnicii de intervenţie, salarizarea personalului angajat, indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru, etc.
Orice comunitate trebuie să perceapă activitatea serviciului voluntar ca pe un lucru benefic, relaţiile între serviciul voluntar şi comunitate trebuie să fie de întrajutorare reciprocă, iar spiritul civic trebuie să fie pretutindeni.
