Se împlinesc în aceste zile 26 de ani de la accidentul atomic de la Cernobîl! 26 aprilie 1986, orele 1:23, s-a produs cel mai grav accident nuclear din lume. Explozia reactorului nr. 4, din cadrul Centralei Atomoelectrice Cernobîl, din Ukraina, a devenit sinonim cu contaminarea a trei continente. Europa, Asia şi America de Nord. O estimare a costurilor acestui accident indică suma de 13 miliarde de dolari.
În prezent, nu doar ruinele din zona reactorului nr.4 de la Cernobîl sînt periculoase. Mai mult de 350.000 de personae din zona apropiată centralei nucleare au fost evacuate, însă peste 7 milioane de persoane, dintre care jumătate copii, au fost expuse norului radioactiv. Inclusiv o parte a populaţiei României, printre care şi locuitorii judeţului Bistriţa-Năsăud. În orele care au urmat exploziei, pe un perimetru de 30 de kilometri, regiunea a fost puternic contamitată cu Cesiu – 137, un izotop al cărui perioadă de înjumătăţire este de 30 de ani. Incendiul de la reactorul avariat a fost stins abia după 10 zile, timp în care a fost eliberată în atmosferă o cantitate foarte mare de material radioactiv. Izotopi radioactivi de iod, Cesiu-134 şi Cesiu-137, Stronţiu-90 şi Plutoniu-239. Dacă, izotopii de iod au un timp de înjumătăţire de maxim opt zile, iar cel de Cesiu-137 – de 30 de ani, Plutoniu-239 are un timp de înjumătăţire de pînă la… 24.000 de ani!
Explozia care a avut loc în aprilie 1986 la Cernobîl este cel mai mare dezastru nuclear produs în istoria omenirii, radiaţiile fiind de 400 de ori mai puternice decât cele eliberate în cazul bombei de la Hiroşhima. Efectele negative ale radiaţiilor au fost resimţite pe parcursul celor peste 26 de ani de la accident, numărul mutaţiilor genetice şi a cazurilor de cancer crescând considerabil în această perioadă. Niciodată, probabil nu vom ştii, câţi oameni din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost afectaţi de norul radiocactiv, s-au îmbolnăvit de cancer şi au decedat în această perioadă de timp, sau câţi copii s-au născut sau se nasc cu maformaţii cauzate de acest accident.
CERNOBÎLUL, chiar şi astăzi, după 26 de ani de la explozia care a provocat scurgeri radioactive echivalente cu cel puţin 200 de bombe echivalente cu cele de la Hiroshima, stârneşte în continuare îngrijorări. Deasupra celui de-al 4-lea reactor avariat s-a construit atunci în pripă un sarcofag, aflat astăzi într-o stare alarmantă de degradare.
În Romania, specialiştii în asemenea gen de dezastre apreciază că una dintre consecinţele pe termen lung ale accidentului nuclear de la Cernobil este înmulţirea cazurilor de cancer. Fenomenul continuă să se manifeste alarmant şi după 26 de ani de la accident. Astfel, în ultimii ani numărul cazurilor de cancer s-a dublat. Dacă în 1996, de exemplu, în judeţul Bacău, o zonă expusă accidentului din 1986, existau 4.000 de bolnavi de cancer, în 2006 figurau aproape 7.500, din care aproape 1.500 au fost cazuri noi. Cele mai întâlnite forme de cancer sunt leucemia şi cel tiroidian, adică exact acele forme de cancer care apar în urma expunerii la radiaţii rezultate în urma accidentului din fosta URSS. Anumite statistici medicale arată că în anii de dupa 1986 au fost numeroase şi naşterile de copii cu malformaţii, dar din păcate astăzi nu există nici un fel de date în acest sens.
Documentele româneşti, oficiale despre preţul plătit de România în urma accidentului nuclear de la Cernobil sunt extrem de puţine.
Cu ceva timp în urmă un raport întocmit de Comisia pentru probleme sociale, sănătate şi familie a Senatului României cu privire la radioactivitate şi efectele acesteia asupra sănătaţii populaţiei României, pare mai mult un document care face lobby pentru centralele nucleare. Curios şi ciudat în acelaşi timp, cum este posibil ca o Comisie a Senatului României, să ignore consecinţele exploziei de la Cernobil asupra României şi a populaţiei acesteia ?
Acest document, este în contradicţie totală cu un raport al Ministerului Mediului, care face referire strictă la România. Raportul în cauză, întocmit pe baza datelor furnizate de staţiile de supraveghere a radioactivităţii mediului, care ţin de Ministerul Mediului, contrazice indirect afirmaţiile Comisiei de Sănătate a Senatului României. Astfel, raportul cu pricina dezvăluie un lucru extrem de îngrijorător.
Radioactivitatea de pe teritoriul României, a rămas constantă, la valorile din 1986. Altfel spus, Cernobilul ne afectează şi astăzi, la fel de mult ca şi la sfârşitul lui aprilie şi începutul lui mai 1986.
Acelaşi raport arată că pe “anumite arii a teritoriului României expunerea suplimentară a populaţiei la radiaţii poate fi cu doua sau cu trei ordine de mărime mai mare decât expunerea suplimentară considerată la nivelul întregii ţări, datorită depunerilor Cernobyliene mai accentuate în perioada aprilie – mai 1986”.
În România, zonele în care s-au înregistrat depunerile radioactive cele mai mari în urma accidentului de la Cernobil, “sunt zonele montane din lanţul carpatic”, implicit o parte considerabilă a judeţului Bistriţa-Năsăud.
“Circulaţia atmosferica din zonele de munte şi regimul de precipitatii au favorizat depuneri radioactive iniţiale mari”.
Foto: investigatorul.ro
