Autorităţile europene, care au introdus euro, au promis că aceste bancnote vor fi cele mai sigure şi mai ocrotite. În rândul falsificatorilor de bani, cele mai populare sunt monedele şi bancnotele de 50 de euro.Continuăm să ne amintim de cei 10 ani, care au trecut de la apariţia valutei unice.
Criza mondială din 2008-2009 a fost provocată de criza creditelor ipotecare americane din 2007. În acel moment euro a fost cel mai sigur adăpost, în care investitorii au încercat să se ascundă de problemele celei mai mari economii din lume. Însă la începutul anului 2008 a devenit clar că problemele americane se răspândesc în întreaga lume. Până la începerea fazei active a crizei mondiale, euro a reuşit să stabilească un record, care nu a fost bătut până în prezent – în martie 2008 valuta europeană s–a apropiat foarte mult de hotarul de 1,6 dolari pentru un euro. Acest nivel nu a fost depăşit, iar după asta instabilitatea s-a răspândit şi în Lumea Veche.
Totuşi în acea perioadă, din două probleme, investitorii au ales–o pe cea mai mică, menţionează Agvan Mikaelean, şeful firmei ACG FinExpertiza.
„Faptul că în pofida neajunsurilor, Zona euro se menţine şi se menţine încă destul de bine, merită o apreciere foarte înaltă. Când în anul 2008 a început criza, majoritatea covârşitoare a investitorilor particulari au început să diversifice activele în euro. Soarta dolarului era foarte nebuloasă, iar soarta euro era foarte trainică”.
Încrederea în euro a fost mare şi datorită faptului că în timpul crizei toată lumea acuza, şi nu fără temei, sectorul financiar al SUA, care nu numai că nu era practic controlat de autorităţi, ci şi era amplificat tot de ele. Pe acest fundal, se părea că conducerea UE edifica o politică de creditare mai raţională, iar restricţiile financiare pentru ţările care intrau în Zona euro, o apărare sigură de neplăceri. În 2007-2008, în Zona euro au intrat Slovenia, Cipru, Slovacia şi Malta. Aceste ţări corespundeau criteriilor care garantau stabilitatea euro.
Criza financiară a îndreptăţit speranţele celor care au dorit să fie apăraţi de vecinii mai mari. Euro s-a menţinut pe poziţii, în primul rând, datorită Germaniei, iar valuta nu a permis Spaniei, Italiei şi Irlandei să se înece. Europa unită a ieşit din criza anilor 2008-2009 sigură de cursul ales. În ultimul moment, în trenul-euro a reuşit să sară şi Grecia. Tocmai acest lucru devine acum momentul cheie pentru viitorul valutei europene.
Criza din 2010-2011 păşeşte evident şi în noul an. În următoarea parte a istoriei euro vom relata despre scindarea produsă în ultimii doi şi o posibilă înapoiere la valutele naţionale.
Sursa:romanian.ruvr.ru
Istoria decăderii şi prăbuşirii imperiului Euro? Partea a 2-a
