Undeva la poalele vârfului Heniu, turişti, dar şi locuitori din împrejurimi fac câte o vizită inopinată unui loc de o frumuseţe rară, care uneori se lasă şi cu o gustare la foişor, la Păstrăvăria de la Strâmba. Locul unde fluturii zboară în voie este situat între Valea Bârgăului şi Valea Someşului, la 5 km de Ilva Mică şi la aceeaşi distanţă faţă de intrarea în localitatea Strâmba. Urcând de la Mănăstirea ”Sf. Spiridon”, apoi coborând către păstrăvărie, ai sentimentul că eşti singur pe pământ, doar zumzetul gâzelor te poate deranja. În punctul de mijloc dintre cele două văi se află Păstrăvăria Strâmba, o impresionantă familie de păstrăvi curcubeu de munte unde şi-au făcut loc şi 3 păstrăvi aurii, norocul familiei.
Când am intrat în curtea gospodăriei, am zărit o femeie care croşeta plasa cu ajutorul căreia se scot peştii din apă, pentru minciog. S-a prezentat Maria Cloşca, soţia proprietarului care, atunci, era plecat din judeţ. Extrem de ospitalieră, femeia ne-a poftit în foişor, locul unde sunt serviţi cu ceva toţi cei care calcă pragul păstrăvăriei. Fără nicio reţinere, tanti Maria a început să ne povestească cum a început afacerea cu păstrăvii.
El, ajutor mecanic la CFR, ea, asistentă medicală
Pentru cei ce nu ştiu, Păstrăvăria Strâmba aparţine soţilor Costănuţ şi Maria Cloşca din Ilva Mică. Nea Costănuţ a fost ajutor de mecanic la CFR şi în urmă cu câţiva ani s-a pensionat, iar tanti Maria este asistentă la un medic de familie din Năsăud. După ce s-a pensionat soţul, a început toată povestea.
Avem un prieten din Dumitra care ne-a sponsorizat şi ne-am apucat de treabă. Noi aveam locul şi aşa am început să construim bazinele, să rezolvăm problema cu apa care vine din munte, prin cădere. Am amenajat bazinele, avem 4 mari şi 4 mici, unde se scaldă circa 4 tone de păstrăv curcubeu de munte. Într-unul mic avem 3 păstrăvi aurii, care sunt sufletul soţului, ne-a povestit tanti Maria.
De la albine, la peşti
Costănuţ Cloşca a iubit albinele de mic şi a încercat să facă bani din apicultură. Din păcate, însă, afacerea n-a fost profitabilă şi s-a lăsat de această meserie. S-a reorientat, sperând că peştii au mai mult succes pe piaţă. Şi au avut.
Deşi spectaculoasele vietăţi acvatice sunt cam dificil de îngrijit, Costănuţ Cloşca perseverează, studiind mereu acest tip de peşte. Coloraţii ROGVAIV din curtea familiei sunt păziţi non-stop. În permanenţă e soţul meu, uneori face schimb cu fiul nostru, iar în weelend mai vin eu să fac mâncare, curăţenie… dar soţul este mereu, el se ocupă de tot, de hrană, de igienă, de vânzare, de tot, ne-a explicat femeia. Păstrăvii de la Strâmba nu sunt hrăniţi cu orice, hrana le este adusă din capitală. Sunt granule bio cu certificat de garanţie. Apa este de munte, din Heniu, nepoluată, nu există nicio legătură cu energia electrică acolo. Toată tehnologia de întreţinere este făcută manual. Mereu un bazin este gol, pentru că atunci când se face curăţenie, peştii din bazinul care urmează să fie spălat sunt puşi în cel gol. Toate sunt dezinfectate, soţul spală pereţii bazinelor cu cloramină, a mai explicat tanti Maria.
Bazin de carantină
Neastămpăraţii din primul bazin nu sunt de vânzare. Aici sunt peştii mamă, cei mai grei, au până la 1 kg unul. Tot aici sunt şi cei 3 peştişori de aur, îndrăgiţii familiei. Al doilea bazin este un fel de carantină. Aici sunt puşi peştii cu malformaţii sau care plutesc în derivă, ne-a explicat femeia. Mai precis, aici e peştele care nu e sacrificat la cerere. Mai sunt două bazine mici, unde cresc juniorii, frumuseţea fiind în cele mai mari. Spectacolul este oferit mai ales, la ora mesei.
Păstrăvul, cel mai solicitat în post
Peştii crescuţi de familia Cloşca sunt la mare căutare, mulţi bistriţeni, năsăudeni, dar şi din alte zone învecinate dând buluc mai ales în posturi. Păstrăvul de munte este vândut aici cu 25 de lei kg, viu, media pe zi fiind de circa 30 de kg vândute. Cel mai bine se vinde vinerea, până la 90 de kg, dar şi când e dezlegare la peşte sau de sărbători. Pe lună, familia Cloşca vinde şi 900 de kg de peşte viu. Temperatura de afară nu e o condiţie esenţială pentru păstrăvii curcubeu, inclusiv iarna fiind solicitaţi. Se pescuieşte la copcă, nu e problemă. Facem 2-3 copci într-un bazin mare şi dăm celui cer ne cere, ne-a mărturisit proprietara.
De 2 ori pe an, populare
Familia are emoţii ca pentru un examen de două ori pe an când se face popularea păstrăvăriei. E riscant, nu se ştie niciodată câţi rezistă la selecţie. Poţi rămâne cu 50% sau poate mai puţin. De exemplu, într-un an am rămas cu 10% dintr-un total de 40.000, au fost icre aduse din Danemarca, din câte am înţeles, ne-a spus femeia. Popularea se face primăvara şi toamna, familia Cloşca achiziţionând cele de trebuinţă de la păstrăvării mai mari, de la Făgăraş, Bihor sau Odorheiu Secuiesc.
Familia Cloşca are planuri măreţe pentru zona care adăposteşte păstrăvăria lor, dar aşteaptă să se asfalteze tot tronsonul dintre Valea Bârgăului şi Valea Someşului şi să se introducă energia electrică.
