FEDRA apelează la sprijinul mass-media, pentru a combate această tendinţă ce are drept consecinta discriminarea. Nu e niciodată prea târziu pentru un politician să înveţe cuvinte noi, să le folosească epatant, în spaţiul public, pentru a-şi arăta “erudiţia” sau pentru a-şi ataca adversarii. . Un limbaj cât mai complex cucereşte electoratul, mai ales în lipsa unor fapte şi acţiuni evidente prin care politicianul îşi demonstrează, fără urmă de îndoială, interesul faţă de problemele poporului pe care îl reprezintă
Din păcate, în ultimii doi ani, odată cu creşterea vizibilităţii problemelor cu care se confruntă persoanele cu tulburări din spectrul autist (datorită campaniilor coordonate de ONG-urile înfiinţate de părinţii copiilor cu tulburări din spectrul autist, pentru a suplini lipsa serviciilor din partea statului), înregistrăm o recurenţă a termenilor “autist” şi “autism”, în discursurile şi declaraţiile politice. Nu pentru a rezolva problemele serioase cu care se confruntă această categorie de oameni, ci cu sens peiorativ, în special pentru a jigni sau a ataca un adversar sau o poziţie politică. Un scurt istoric al ruşinii şi lipsei de responsabilitate în exprimare arată cam aşa:
În luna martie 2014, domnul Mihai Răzvan Ungureanu posta pe pagina sa de Facebook următorul mesaj: “România s-a transformat în fieful liderilor iresponsabil şi incapabili. Autismul politic a devenit paradigmă pe scena politică. Un sfert din clasa politică românească afişează habarnism, incompetenţă şi lipsă de profesionalism, este coruptă şi slab pregătită”. Câteva luni mai târziu, preşedintele (pe atunci) al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat că ”poziţiile lui Crin Antonescu de după rezultatele parţiale sunt ale unei persoane care suferă de autism”.
FEDRA a solicitat fără succes Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) să-i sancţioneze pe domnii Călin PopescuTăriceanu şi Mihai Răzvan Ungureanu pentru aceste declaraţii. CNCD însă a concluzionat că afirmaţiile lor nu au depăşit limitele libertăţii de exprimare. Totuşi, a recomandat ca persoanele publice să nu mai folosească termenii “autist/autism” cu alte sensuri decât cele corecte. Domnul Mihai Răzvan Ungureanu a trimis personal scuze preşedintelui FEDRA.
La începutul anului 2015, domnul Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD, declara că „nu doreşte renunţarea la legile siguranţei, dar că trebuie găsită o formulă în acord cu Constituţia şi drepturile fundamentale. Acesta a spus că sub nicio formă nu trebuie sa fim „autişti”, să ignorăm riscurile zonei în care se află România.” La apelul părinţilor copiilor cu tulburări în spectrul autist, domnul Liviu Dragnea şi-a cerut scuze pentru folosirea improprie a cuvântului „autist”.
Au trecut doar câteva luni şi a ieşit la rampă şi preşedintele Klaus Iohannis, care a declarat recent, în contextul refuzului cotelor de refugiaţi, că”România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, spunând că oferta ţării noastre pentru primirea refugiaţilor este foarte generoasă. Şi de această dată reprezentanţii FEDRA au reacţionat şi au trimis o scrisoare în atenţia Administraţiei Prezidenţiale prin care sesizau folosirea termenului cu o conotaţie peiorativă. Răspunsul venit din partea Administraţiei Prezidenţiale a fost unul sec şi fără scuze măcar faţă de părinţii copiilor cu TSA.
L-a urmat îndeaproape ministrul Bogdan Aurescu care a declarat: “în ceea ce priveşte migraţia, am reiterat necesitatea unei viziuni strategice la nivelul UE, care să abordeze toate dimensiunile acestei problematici, mai ales să încercăm să găsim soluţii durabile pentru gestionarea la sursă în statele de origine a problemei migraţiei, pentru că este nevoie de a trata cauzele acestui fenomen şi nu doar simptomele pe care le vedem astăzi în Europa. I-am spus domnului ministru că, în opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul Europei este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil, în afara spiritului European”.
Joi, 24 septembrie , domnul Tăriceanu, preşedintele Senatului, foloseşte încă o dată termenul de autist declarând că CSM are un „comportament autist”, potrivit Agerpres.
Sunt toate aceste afirmaţii în spirit european? Sunt ele compensate de un real interes din partea clasei politice faţă de problematica tulburărilor din spectrul autist?
Aşadar, ne vedem nevoiţi să reamintim că atât exprimări de acest gen la adresa persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cât şi atitudinea cu care un reprezentant al clasei politice se raportează la această categorie defavorizată sunt ofensatoare.
Este nepermis clasei politice să persevereze în a folosi termeni precum “autism/autist” pentru a atrage atenţia publicului asupra unor aspecte negative din conduita colegilor de breaslă, asociind atât afecţiunea, cât şi persoanele care suferă de autism, cu acţiuni şi comportamente negative.
În ultimii ani, organizaţiile care promovează drepturile persoanelor cu autism din România au informat cu regularitate clasa politică şi decidenţii politici cu privire la tulburările de spectru autist, pentru a le face cunoscute şi înţelese. De asemenea, s-au făcut eforturi mari pentru legiferarea unor direcţii care să diminueze gradul de discriminare şi stigmatizare a persoanelor cu autism şi să faciliteze integrarea socială a acestora.
Faptul că oameni politici încă folosesc peiorativ termenul de “autism”, în discursurile publice, asociindu-i conotaţii negative, nu aduce doar ofensă persoanelor cu autism, ci instigă indirect la discriminarea şi stigmatizarea acestora. Mai mult decât atât, deşi reprezentanţii clasei politice care au folosit acelaşi gen de discurs au fost sesizaţi în repetate rânduri (prin mesaje oficiale sau prin reţelele de socializare), aceştia nu au revenit niciodată cu scuze publice şi cu explicaţii menite să diminueze consecinţele neplăcute ale declaraţiilor lor asupra persoanelor cu autism.
Având în vedere cele expuse anterior, FEDRA solicită sprijinul mass-media în eforturile pe care le face pentru a conştientiza clasa politică atât asupra responsabilităţii de a-şi adecva discursul şi declaraţiile publice, astfel încât să nu jignească sau să inducă discriminarea persoanelor cu TSA, cât şi asupra responsabilităţilor care îi revin pentru a aduce România la nivelul unor state civilizate în ce priveşte serviciile şi tratamentele oferite copiilor, tinerilor şi adulţilor cu TSA.
FEDRA – Federaţia pentru Drepturi şi Resurse pentru Persoanele cu Tulburări în Spectrul Autist este prima federaţie de acest tip din România, care are ca membri în principal organizaţii de părinţi şi se doreşte a fi o voce puternică şi unitară a organizaţiilor de profil din România, având ca scop crearea şi păstrarea unui mediu adecvat pentru stimularea şi
sprijinirea persoanelor cu TSA. Organizaţiile membre FEDRA sunt: ANCAAR Argeş, ANCAAR Craiova, ANCAAR Iaşi, Asociaţia Autism Baia Mare, Asociaţia Autism Transilvania Cluj, Asociaţia “Centrul de psihologie Delta Dunării”, Asociaţia Centrul Terapeutic Marea Neagră de Sprijin a Persoanelor cu Autism Constanţa, Asociaţia Copiii de Cristal Braşov, Asociaţia Dincolo de Tăcere Galaţi, Autism Europa Bistriţa – Centrul de Resurse şi Referinţă în Autism Micul Prinţ, Asociaţia Help Autism Bucureşti, Asociaţia Învingem Autismul Bucuresţi, Asociaţia Părinţilor Copiilor cu Autism din Judeţul Botoşani, Asociaţia Puzzle România, Asociaţia “Rază de Speanţă în Intervenţia şi Terapia TSA” Braşov, Asociaţia SOS Autism Bihor, Asociaţia de Sprijin pentru Părinţii şi Copii cu Autism Galaţi, AUTISM ROMANIA-Asociaţia Părinţilor Copiilor cu Autism, Fundaţia Romanian Angel Appeal Bucuresţi, Fundaţia Univers Plus Piatra Neamţ şi Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual.
www.autismfedra.ro
