Ieri, Internetul a fost înlocuit cu o nouă versiune, “Internet Protocol version 6” (Ipv6). Internauţii nu vor simţi efectele schimbării imediat, însă în următorii ani modificarea va avea un efect profund asupra vieţilor noastre, informează Business Insider.
“Ar putea fi sfârşitul internetului, aşa cum îl ştim noi acum” este de părere Huffington Post. După ce în ultimii 10 ani a permis existenţa a doar 22 de domenii, ICANN, organizaţia care coordonează Internetul se pregăteşte să schimbe regulile.
Internetul a primit de ieri cel mai mare upgrade din istoria sa, care presupune trecerea de la IP-urile clasice, care aproape s-au epuizat, la IPv6. E ca şi cum „plăcuţele de înmatriculare ale site-urilor” s-ar fi terminat şi se introduc unele în care numerele de înmatriculare sunt formate din mai multe cifre. Fără această schimbare, n-ar mai fi putut fi adaugate noi site-uri la reţea.
IP-ul clasic (Internet Protocol) era format din 4 grupe de numere, spre exemplu site-ul Google are codul: 216.239.51.99. Acum, cei de la Google vor trece la un IPv6, care conţine 6 grupuri numere.
Internetul avea până ieri 4,3 miliarde de adrese. Odată cu IPv6, va avea peste 340 mii de miliarde de adrese.
Până ieri toate site-urile pe care le accesam aveau extensii precum .com, .org sau .edu, dar de acuma încolo companiile, persoanele fizice vor putea să-şi personalizeze site-urile cu orice extensie doresc.
Într-o primă etapă, până în 2013, internetul îşi va pierde toată înfăţişarea actuală şi se va transforma într-o adevărată minune a inteligenţei umane. Vor putea fi folosite chiar şi cuvinte din limba chineză pentru a denumi noile domenii.
“Facem asta pentru a creşte concurenţa şi creativitatea pe internet. Cea mai entuziasmantă parte e că nu putem cu adevărat să vizualizăm ce va urmă” spun reprezentanţii ICANN.
Cei care vor intra pe site-urile care nu au fost modificate pentru a face faţă trecerii la noul IPv6 vor constata că acestea se încarcă mai greu.
„IPv6 este singura şi cea mai mare îmbunătăţire din istoria Internetului”, a declarat John Curran, preşedinte şi CEO la American Registry for Internet Numbers.
Trecerea la IPv6 a fost anunţată încă din februarie 2011. Ea va reprezenta o oportunitate extraordinară mai ales pentru firmele specializate în comercializarea echipamentelor pentru reţele, precum Cisco, Infoblox sau SolarWinds.
Noul internet este „de trilioane şi trilioane de ori mai mare” decât cel vechi, a declarat unul dintre „părinţii” internetului, Vint Cerf, care în prezent lucrează pentru Google.
Într-un timp relative scurt, site-urile şi gadget-urile vor fi pe noul internet. Utilizatorii se vor putea conecta la ele doar dacă au calculatorul, reţeaua/router-ul de acasă şi providerul de internet pe IPv6. Este aproape cert faptul că, utilizatorii de internet nu vor fi nevoiţi să intreprindă nimic pentru că tranziţia se va face automat.
De ieri, prin creşterea exponenţială a numărului de adrese pe internt, practic, nu va exista nici o limită a lucrurilor pe care le vom putea adăuga direct pe Internet. Specialiştii previzionează crearea unui „Internet al lucrurilor”, în care orice deţinem are propria adresă şi poate fi controlat de la distanţă printr-o aplicaţie. Aceasta înseamnă că toată aparatura electrocasnică din casă, echipamentele de supraveghere, închiderea şi deschiderea uşilor vor putea fi controlate de la distanţă prin intermediul internetului.
La începuturile Internetului, adresele IPv4 se împărţeau în 5 clase de adrese, notate de la A la E. Această procedură risipea multe adrese IP, iar odată cu răspândirea Internetului şi a creşterii numărului de utilizatori s-a ajuns inevitabil la epuizarea spaţiului de adrese. Pentru a soluţiona această problemă, au fost concepute mai multe soluţii care aveau rolul de a prelungi viaţa lui IPv4. În plus, a fost conceput şi un nou protocol, IPv6.
La începutul lui 1992 apăruseră mai multe propuneri pentru noul protocol de adresare, iar la sfârşitul aceluiaşi an, IETF (Internet Engineering Task Force) a anunţat un apel de propuneri.
În septembrie 1993, IETF a creat o arie de interese temporară, numită IP “generaţia următoare” (IP Next Generation, prescurtat IPng), pentru a rezolva problema.
Noua arie a fost condusă de Allison Mankin şi Scott Bradner şi era formată din 15 ingineri proveniţi din diverse firme, care aveau sarcina să seteze direcţia şi să realizeze versiuni preliminare ale viitoarelor standarde.
IETF a adoptat modelul IPng pe 25 iulie 1994, prin formarea mai multor grupuri de lucru.
S-a sărit peste versiunea 5 a IP deoarece era deja folosită de Internet Stream Protocol, un protocol experimental.
Ultimele adrese IPv4 au fost alocate la începutul anului 2011.
IPv6 a fost proiectat pentru a oferi fiecărei reţele de pe glob mai multe adrese ce pot fi rutate în întregul Internet. Adresele pot fi folosite pentru o largă varietate de dispozitive, inclusiv telefoane mobile, PDA-uri, vehicule cu suport IP, electrocasnice etc.
Este mai mult ca sigur că Internetul va folosi IPv4 şi IPv6 în paralel pentru o perioadă destul de lungă de timp.
