„Nu eşti cu adevărat impresionat până când nu auzi o poveste bună şi pe cineva care să o spună” Alessandro Baricco (citat extras din Novecento).
O sarcină delicată pentru o persoană care încearcă să rezume istorisiri în maxim 300 de cuvinte respectând în acelaşi timp toate etapele şi programul aferent ce ar permite să se înţeleagă şi să se aprecieze dinamica corectă în vederea adaptării la contextul profesional propriu. Povestea trebuie să fie dedicată unui monument important şi unic, un monument care a determinat o schimbare în mintea şi în comportamentul povestitorului, astfel nordul Transilvaniei deci şi judeţul nostru deţine monumente de arhitectură medievală edificate în secolele XIII – XV. Odată cu evacuarea, în toamna anului 1944, a populaţiei germane satele au fost depopulate iar bisericile au rămas fără enoriaşi. Prin preluarea bisericilor de către comunităţile ortodoxe acestea şi-au redobândit misiunea cultică, fiind întreţinute şi păstrate, iar exemplele sunt numeroase: Pietriş, Budacu de Jos, Orheiul Bistriţei, Cepari, Dumitra, Dipşa, Domneşti, Şieu, Sângeorzu Nou, Dumitriţa. Altele din cele declarate monumente de arhitectură, protejate de lege, au fost supuse unor lucrări de restaurare cum sunt bisericile din Tărpiu, Herina şi Teaca şi fac cinste judeţului nostru.
Biserica evanghelică din Jelna, rămasă fără credincioşi, s-a deteriorat treptat fără ca proprietarul să se preocupe de conservarea sau valorificarea sa, parohia ortodoxă cumpărând doar turnul alăturat bisericii. După reînfiinţarea Direcţiei Monumentelor în anul 1990, cunoscându-se valoarea arhitecturală şi starea de conservare a monumentului, acesta a fost inclus într-un program prioritar de restaurare. În 1991 fiind realizate lucrări de protecţie ale corului bisericii, urmând a se finaliza un proiect amplu de restaurare care ulterior, nu a mai fost definitivat iar lucrările de protecţie iniţiate în anul 1991 s-au degradat. Infiltraţiile de apă şi desprinderile tencuielilor au pus în evidenţă fragmente de frescă, care se pierdeau an de an. În 1998 câteva fragmente de pictură au fost extrase, conservate şi aduse la Muzeul din Bistriţa. Un proiect de conservare a ruinei a fost elaborat prin demersul Asociaţiei Nosner Land, de către o echipă de voluntari: arhitecţi, ingineri, istorici, în anul 2010, când, pentru a semnala valoarea artistică şi patrimonială a bisericii a fost vernisată o expoziţie şi realizat un album dedicat monumentului. Proiect care a primit avizul Comisiei Naţionale a Monumentelor însă lipsa resurselor financiare şi a actelor de reglementare a proprietăţii au stopat derularea proiectului, deşi în anul 2013 a existat un angajament din partea Institutului Naţional al Patrimoniului în acest sens. Pentru salvarea şi conservarea ruinei de la Jelna, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a solicitat preluarea monumentului de la Consistoriul Evanghelic Sibiu, operaţiune care este în curs de finalizare zilele acestea, iar ulterior monumentul va fi trecut în administrarea Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, care va intreprinde un amplu proiect de cercetare arheologică şi de conservare a ruinelor cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Bistriţa-Năsăud sub a cărui aviz trebuie să se desfăşoare toate lucrările.
MANAGER, Gavrilaş Vasilichi George Alexandru
