Camera de Comerţ şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) a deschis o filială la Bologna. „După filialele de la Torino, Milano şi Perugia, am decis să numim şi la Bologna un reprezentant, care să lucreze împreună cu noi şi să reprezinte şi aici sistemul cameral al României în Italia, oferind întreprinzătorilor serviciile de care au nevoie”.
Reprezentanţa CCIRO Italia la Bologna este dr. Elisabeta Cocoloş, avocat. „Mulţumesc pentru încrederea acordată, am încredere în acest proiect. Suntem gata să deschidem dialogul cu autorităţile şi cu firmele din Regiunea noastră pentru o colaborare profitabilă pentru activitatea noastră.”, a spus Elisabeta Cocoloş.
Formul de la Bologna, organizat în colaborare cu primăria oraşului, s-a desfăşurat într-una dintre cele mai prestigioase locaţii din oraş, sala Farnese de la Palatul Accursio, sediul municipalităţii. Au participat reprezentanţi ai autorităţilor, ai mediului local de afaceri şi comunităţii româneşti.
Invitat special la eveniment, consulul general al României la Bolognia, Eugen Şerbănescu, a ţinut un discurs despre emanciparea economică a comunităţii româneşti. „Comunitatea încearcă să fie activă atât în plan cultural, cât şi în plan economic. Românii contribuie la PIB-ul italian cu 1,4% şi majoritatea au un bun nivel de şcolarizare. Stadiul cooperării italo-române este optim. Aşa cum spunea Luca Gentile, directorul Institutului Italian de Comerţ Exterior din Bucureşti, România rămâne locul potrivit şi atractiv pentru noi investiţii. Şi va deveni şi mai atractiv. Sunt în studiu proceduri pentru reducerea birocraţiei”, a spus consulul general.
Reprezentantul autorităţilor locale, Patrizio Gattuso, consilier comunal, a prezentat, în numele administraţiei locale şi al primarului, salutul de bun venit şi a ţinut o lecţie de europenism: „Primarul a fost entuziast şi a vrut să fie gazda acestei întâlniri. Aşa cum în 1861, Massimo D’Azeglio a spus «Am făcut Italia, acum trebuie să facem italienii», eu spun că am făcut Europa, acum trebuie să facem europenii, de fapt europeniştii. Riscul e să se facă o Europă unită din punct de vedere economic şi de afaceri, dar să nu se facă Europa unită din punct de vedere cultural şi social. Cred că modelul spre care trebuie să ne îndreptăm este cel al Statelor Unite ale Europei. Aveţi o sarcină foarte importantă. Când există multă perplexitate cu privire la viitorul Europei, cred că aceste întâlniri sunt de un bun augur.”, a spus Patrizio Gattuso.
Andrea Amato, secretarul general al CCIRO Italia, a făcut, din punctul de vedere al unui întreprinzător italian, o prezentare a oportunităţilor pe care le prezintă România. România este pe primul loc la absorbţia fondurilor europene în agricultură, domeniu cu un mare potenţial pentru investiţii. Nivelul taxării este mult mai mic. În Italia este 45% declarat, 60% real, în România este de 16% (chiar dacă TVA este de 24%), iar birocraţia este redusă în comparaţie cu Italia.
Fausto Capalpo, preşedintele ICEPS, a făcut un excurs istoric al relaţiilor tradiţionale dintre România şi Italia, ca premiză pentru o colaborare fructuoasă prezentă şi viitoare.
Corneliu Dinu, vicepreşedinte CCIRO Italia, s-a referit şi el la birocraţie, în România permisele pentru demararea unei afaceri în domeniul energiei renovabile se dau mult mai repede decât în Italia. Din acest punct de vedere, într-un clasament al nivelului redus al birocraţiei, România se află pe locul 8, iar Italia pe locul 64. Un alt subiect abordat a fost cel a aşa-numitei forţei de muncă „ieftine, cu cost redus” din România: „În Italia avem medici, ingineri, profesori, avocaţi, profesionişti care nu sunt „cu cost redus”, ci câştigă chiar foarte bine. „
Preşedintele organizaţiei, Eugen Terteleac a vorbit despre istoria CCIRO Italia, care începe în 2003, constituirea unei astfel de instituţii fiind între obiectivele Asociaţiei Românilor din Italia (ARI). „Poate în 2003 nu era nevoie de o Cameră de Comerţ, pentru că existau puţini întreprinzători români în Italia, comunitatea românească era mică, iar schimburile comerciale între România şi Italia erau abia la început. Acum însă comunitatea românească a trecut de un milion de persoane şi sunt 45.000 de firme cu titulari români în Italia.” Preşedintele CCIRO Italia a prezentat apoi pe larg proiectul „incubatorul de întreprinderi”, perfecţionat de Camera de la Roma: „Prin acest proiect, pentru cei care au în plan deschiderea unei activităţi sau dezvoltarea uneia deja existente, punem la dispoziţiei servicii esenţiale şi expertiza colaboratorilor din instituţiile partenere.”
Au mai luat cuvântul Ana Maria Irimia, responsabila CCIRO Italia – Torino, Romulus Popescu, responsabil CCIRO Italia – Milano şi Silvia Moroşanu, preşedinta asociaţiei Asociaţia „San Marino-Italia-Romania”.
În final, gazdele i-au condus pe participanţii la forum în sala de consiliu a Primăriei Bologna, un loc încărcat de istorie şi de semnificaţii.
