Sărbătoarea Paştelui este pentru noi, pentru fiecare, alături de Crăciun, de o importanţă deosebită, deoarece fiecare familie se pregăteşte cu mult timp înainte, prin postul ţinut înaintea sărbătorii cu atâta evlavie.
La ortodocşi, oamenii în preajma sărbătorilor de Paşti se pregătesc prin „postul Paştelui” numit şi „Postul Cel Mare”, care dureaza 48 de zile. Postul începe după „Duminica iertării” iar ultima săptămână din Postul Paştelui se numeşte „Săptămâna Patimilor” şi începe în duminica Floriilor, duminică în care se celebrează intrarea lui Iisus în Ierusalim. „Săptămâna Patim
ilor” comemorează prinderea lui Iisus, crucificarea şi moartea.
Suntem la finalul postului mare, se apropie săptămâna patimilor şi noi simţim o imensă recunoaştere pentru diviniate şi pentru tot binele cu care ne-a întâmpinat de-a lungul anilor. Mulţi bistriţeni vor merge să se spovedească precum este datina strămoşească, astfel îşi vor uşura sufletul şi trupul de gândurile rele şi indirect de boli.
Pentru mulţi dintre noi, Sărbătoarea Paştelui înseamnă curăţenia de primăvară, pe care o facem în locuinţele personale şi pe lângă case dar şi îngrijirea grădinilor, plantarea sau cultivarea ogoarelor.
Fiecare gospodină trebuie să aibă o casă curată şi aranjată, pentru a putea primi musafirii pe parcursul celor trei zile de sărbătoare.
Curăţenia de Paşte începe de la curăţirea sufletului şi a trupului prin post, rugăciune şi spovedanie, urmată de curăţenia făcută în locuinţe şi prin înprejurimi.
Perioada grea de iarnă a trecut iar oamenii încep să se îmbrace mai subţire şi încep plimbările pe jos în aer liber. Fiecare familie se îngrijeşte ca de Sfintele Sărbători Pascale, fiecare membru din familie să aibă haine noi, deoarece aşa este frumos ca de Paşte să ne înnoim din toate punctele de vedere sa fim curaţi şi înnoiţi de Înviere.
Sărbătoarea Paştelui are tradiţiile şi obiceiurile e
i, în funcţie de cultura şi civilizaţia fiecărei comunităţi. Ouăle roşii, însă sunt vopsite de către toată lumea, indiferent de zonă, ele simbolizând sângele mântuitorului Isus. De Paşte fiecare gospodină se îngrijeşte să aibă pe masa ouă frumos încondeiate în mai multe culori.
Vinul, tradiţionalele sărmăluţe şi friptura de miel, nu trebuie să lipsească de pe masa de Paşte. De sărbători, fiecare îşi doreşte o masă îmbelşugată, de aceea în casa bistriţeanului, de sărbători, masa este plină cu bucate, prăjituri, cozonaci şi multe alte bunătaţi pregătite special cu această ocazie.
În unele sate transilvănene, în Duminica de Paşte, sătenii merg la biserică îmbrăcaţi în haine tradiţionale, marcând Sărbătoarea Paştelui, într-un mod foarte original. De Paşte, familia se întâlneşte şi se ciocneşte un ou roşu.
Este vremea când copiii se duc la ţară în vizită la părinţi sau la rude, se sărbătoreşte sfânta sărbătoare, alături de un pahar de vin roşu iar dacă timpul permite se fac primele grătare în aer liber.
În Transilvania, în a doua zi de Paşte, baieţii îmbrăcaţi în haine tradiţionale merg la udat, tinerele fete. Obiceiul stropitului de Paşti a fost adus în Transilvania, în perioada Evului Mediu de saşi, acest obicei încă se mai practică şi în prezent, dar băieţii au încetat să poarte costume tradiţionale, în special la oraşe.
Tinerele recompensează băieţii care au venit la ele să le parfumeze cu ouă roşii, cozonac şi vin.
Din bătrâni se ştie că tradiţii şi obiceuri sunt destule, de aceea există şi zicala, după câte bordeie, atâtea şi obiceie. Obiceiurile şi portul străbun este şi costisitor în zilele noastre. Costumele tradiţionale costă o avere şi se pot purta doar la ocazii, deci sunt nişte obiecte vestimentare de lux. Deasemenea, lucrurile tradiţionale sunt foarte scumpe dar au şi
o însemnătate sentimentală deosebită, pentru fiecare dintre noi. De exemplu, o faţă de pernă sau un cingeu confecţionate manual, aduce multă nostalgie pentru mulţi dintre noi, care poate, în tinereţe sau în copilărie am locuit într-o casă tradiţională, sau poate ne amintesc de bunicii noştri dar sunt şi costisitoare dacă dorim să le cumpărăm de la meşteşugari.
Copiii în Transilvania se duc la ouă în ziua de Paşte. Voioşi şi energici, copiii fug de la o casă la alta, pentru a aduna cât mai multe ouă. Obiceiul încă se mai practică dar copiii merg să adune ouă doar de la rude şi cunoştinţe.
Se spune că dacă primul copil care îţi bate la uşă în ziua de Paşte este baiat, atunci tot anul îţi va merge bine dar dacă este fată anul acela nu va fi unul foarte bun.
Sărbătoarea Paştelui este cea mai mare sărbătoare a creştinilor, cu prilejul căreia fiecare persoană doreşte să petreacă, clipe minunate şi de bucurie sfântă şi să celebreze în comunitate sărbătoarea Invierii Do
mnului.
După Sfintele Sărbători Pascale încep nunţile şi petrecerile de tot felul.
De aceea sărbătoarea Paştelui este un prilej foarte bun, de a vorbi cu viitorii membri de familie.
Pasca de Paşte se coace în joia mare sau sâmbăta mare şi în nici un caz în vinerea mare. Pe la ţară pasca se coace sâmbăta. Se zice că femeia numai o dată în an poate să bată bărbatul, în sâmbăta Paştelui dar din cauză că are multe de făcut nu are timp să facă lucrul ăstă.
Se spune că în sâmbăta Paştelui femeia este rea pentru că lucrurile nu-i merg bine, ba aluatul nu-i creşte, ba se umblă prea mult pe uşă, şi tot aşa.
Ouăle roşii simbolizează sângele vărsat de Fiul Domnului pentru mântuirea oamenilor şi miracolul renaşterii Sale. Ouăle roşii au devenit elemenele definitorii, simbolizând Paştele pentru toti românii, indiferent de zona provenientă sau de obiceiuri şi tradiţii.
Vă invit şi pe dumneavoastră stimaţi cititori să vă spuneţi părerea printr-un comentariu vizavi de Sfintele Sărbători Pascale. Numai bine!
