1. Suntem, iată, la puţine zile distanţă de data la care în politica românească apărea Forţa Civică. Domnule Mihai Răzvan Ungureanu, ce e bine şi ce e rău la această construcţie politică?
Într-un singur an, partidul FORŢA CIVICĂ a crescut foarte mult şi are şanse reale să devină alternativa politică de dreapta a României. Deşi este încă un partid în creştere, se face auzit în politica românească, alături de alte partide mai vechi şi cu mai multă experienţă. FC a pornit de ceva vreme proiectul unificării dreptei româneşti, iar succesul acestui plan depinde de capacitatea tuturor celor aflaţi în această zonă a spectrului politic de a înţelege necesitatea şi urgenţa cu care trebuie realizată colaborarea noastra. FC vine să construiască, suntem cu toţii conştienţi că suntem în cursa cu un adversar supermajoritar şi nu mai este timp pentru orgolii vechi şi interese divergente de partid.
2. O parte dintre analişti vorbesc despre faptul că intrarea PNL în USL ar fi lăsat dreapta doctrinară de izbelişte, vidul rezultat fiind ocupat acum de Forţa Civică, IRL sau de Mişcarea Populară. E pregătit PFC-ul pentru a revendica dreapta românească?
Electoratul de dreapta aşteaptă mişcare pe partea aceasta a eşichierului politic, iar noi trebuie să oferim acestui electorat o nouă construcţie, unită, astfel încât să putem reforma clasa politică românească şi să o aşezăm pe noi baze – ale eficienţei şi profesionalismului. Vrem să facem din acest proiect un obiectiv comun al tuturor formaţiunilor politice de dreapta din România. FC nu-şi doreşte însă doar o declaraţie politică de moment, doar un vehicul electoral, noi vrem să construim pe termen lung şi nu ne vom abate de la ţintele pe care ni le-am propus.
Avem dialog permanent cu PNŢCD, cu care am şi pus bazele Alianţei D.A., suntem în discuţii şi cu Iniţiativa România Liberală, care vrea să se alăture programului nostru. Suntem, de asemenea, în dialog cu toate formaţiunile politice care vor împărtaşi aceleaşi idei şi principii, care cred că doar unirea ne poate asigura victoria în 2014 şi mai apoi în 2016. FC este pe deplin pregătit să revendice dreapta romanească, însă credem cu tărie că unirea face puterea şi că nu putem juca o carte a orgoliilor, atunci când este vorba despre destinul viitor al României. Suntem realişti şi pragmatici – este nevoie de unire pentru o cât mai mare putere în înfruntările politice care urmează.
3. Cât de puternică este şi până la ce nivel se va ridica relaţia cu Partidul Mişcarea Populară. Există premise pentru un cartel al forţelor dreptei pentru alegerile europarlamentare?
În principiu, nu există niciun fel de problemă ca FC să-şi unească forţele cu Mişcarea Populară, iar în baza unui protocol să acţionăm împreună. Am salutat apariţia partidului, mai ales ca FC a parcurs un drum asemănător cu aproximativ un an înainte. A apărut Iniţiativa Civică de Centru Dreapta, iar în două luni a generat propriul proiect politic – partidul. Avem un an de experienţă, avem alături de noi oameni valoroşi care s-au alăturat acestui demers, construit pe principii de dreapta autentice, fără niciun compromis de ordin ideologic. Vrem o construcţie politică adevărată de dreapta şi trebuie să muncim în acest sens cu hotarâre şi seriozitate. Pentru o opoziţie puternică, avem nevoie de toate forţele dreaptei româneşti -voi repeta acest lucru oricât de des.
4. Au stabilit, deja, liderii PFC un obiectiv al filialelor pentru europarlamentare? Şi, dacă da, care este acesta?
Viitorii candidaţi vor fi decisi prin alegeri interne la nivelul tuturor organizaţiilor. Acest proces va începe, cel mai probabil, în toamna acestui an, ca la debutul anului viitor să avem deja o listă FC. În urma discuţiilor cu celelalte formaţiuni de dreapta, care ni se vor alătura, ne vom prezenta cu o listă finală. Vrem o listă comună care să conţină nume nu atât din structurile de partid, cât şi nume propuse de fundaţii, societatea civilă, nume respectabile pentru dreapta, care să poată reprezenta cu cinste România la nivel european.
5. La un an de zile de la preluarea puterii, USL are mari probleme de comunicare şi PR în interior. Ce predicţii se pot face în acest caz?
Nu prevăd un viitor strălucit USL-ului. Conflictele nu sunt de ieri, de azi, sunt de la începutul guvernării Ponta II. Relaţiile între PSD şi PNL sunt evident tensionate, iar acuzaţiile, de o parte şi de alta a acestei alianţe, sunt dure. USL vorbeşte tot mai mult pe două voci – am văzut scandalul pe statutul parlamentarilor sau pe cel legat de pozitia preşedintelui în viitoarea Constituţie. PSD-ul este conştient, însă, că Antonescu preşedinte nu poate fi o putere, ci cel mult o imagine. Constituţia nu o pot schimba însă în două zile, iar planurile pentru prezidenţiale ale lui Antonescu vor suferi probabil modificări în 2014. Antonescu poate să ameninţe cu ieşirea PNL-ului din Alianţă, asta dacă PNL va fi de acord să iasă de la guvernare. Va conta oare pentru PSD? Asta rămâne de văzut.
Adevăratul test al rezistenţei USL-ului se dă în altă parte. Nu la nivel central, ci la nivel local. Disensiunile şi tensiunile din teritoriu fărâmiţează tot mai mult colaborarea dintre cele două partide. Din teritoriu auzim numai critici, acuze de trădare, împărţiri de funcţii cu scandal. Dacă la nivel local se pierde susţinerea politică, orice lider politic ştie că formaţiunea pe care o conduce se va destrăma uşor şi sigur.
Vocile unor membri marcanţi ai PNL încep să se distanţeze de discursul oficial al alianţei, la fel şi agendele celor două partide. Nu ne este încă foarte clar în care tabără se găseşte Preşedintele Senatului, domnul Crin Antonescu. În cea în care se află şi majoritatea reprezentanţilor PNL-ului, tot mai mult împotriva rezoluţiilor grupării socialiştilor, sau în tabăra PSD-ului, alături de cei care l-au ocrotit în fel şi chip pe liderul asumat al liberalilor?
6. Deşi PFC pare a fi câştigat multă simpatie în spaţiul virtual, bătăliile electorale se câştigă în faţa urnelor. Care este situaţia partidului din punctul de vedere al activismului şi al structurilor din teritoriu?
La doar un an după ce FORŢA CIVICĂ s-a relansat, partidul are peste 10 000 de membri şi 42 de filiale în ţară, organizate aproape complet. Avem ca obiectiv ca până la alegerile europarlamentare să ajungem la cifra de 50 000 de membri.
7. Care ar fi primele măsuri, dată fiind situaţia economică şi financiară prezentă, pe care le-ar lua un alt Guvern condus de premierul Mihai Răzvan Ungureanu?
România are nevoie urgentă de o relansare economică. Avem cel mai mare număr de şomeri din ultimii ani, avem o inflaţie galopantă, avem prea multe taxe şi impozite care asasinează mediul privat, care îl sacrifică pentru ca acest Guvern să poată acoperi cheltuielile la stat, în creştere tot mai mare.
Sunt câteva motoare esenţiale ale creşterii economice. În primul rând avem investiţiile – actualul buget aproape că nici nu le ia în calcul. Dacă acum patru ani majoritatea investiţiilor erau directe, anul acesta investiţiile de portofoliu predomină, adică cele mai instabile. Investiţiile produc locuri de muncă, iar capitalul şi forţa de muncă din privat contribuie la creşterea economică a ţării noastre. Suprataxarea privatului are un efect invers, iar lipsa locurilor de muncă începe să aibă consecinţe tulburătoare – în luna iulie s-a înregistrat cel mai mare număr de şomeri (7,6%).
Pentru o mai bună performanţă, reducerea numărului şi cuantumului taxelor este o primă măsură, pe lângă atragerea investiţiilor străine, realizarea de reforme structurale, creşterea absorbţiei fondurilor europene, inclusiv prin combaterea fraudării banilor europeni, şi crearea de măsuri eficiente împotriva evaziunii fiscale. Acestea sunt măsuri decisive pentru relansarea economică a ţării noastre.
