Da. Am participat la ediţia de azi a „Întâlnirilor de luni” de la UAP şi pot spune cu toată convingerea că a fost o întâlnire agreabilă. Mi-a plăcut să o revăd pe Ioana Bradea în toată sinceritatea ei şi să o descopăr pe Ioana Mihaela Vancea, o adolescentă foarte curajoasă şi talentată.
Îmi place să citesc, nu să mi se citească. Îmi place să văd filme, nu să-mi fie povestite. Din acest motiv, m-am dus cu inima strânsă la cenaclul de la UAP al cărui moderator e Dan Coman fiindcă mă temeam că, în cel mai nepotrivit moment, voi simţi nevoia să mă ridic şi să plec. Dar nu a fost aşa.
M-am bucurat să o revăd pe Ioana Bradea pe care o cunosc de când lucram împreună la un post de radio. E o scriitoare, dar în acelaşi timp o carte deschisă. Îmi place că nu ascunde adevăruri. Îmi place că ceea ce ştiam eu despre ea nu era o altă realitate. Era exact aceeaşi realitate de care au parte şi alţii. E plăcut să descoperi că oamenii nu au mai multe feţe: una pentru public, alta pentru ei.
M-am bucurat să o descopăr apoi şi pe Ioana Mihaela Vancea punându-şi sufletul pe tavă şi servindu-l unor oameni care probabil că habar nu aveau ce au în faţa lor. Probabil doar. E un act de curaj pentru o adolescentă şi e fantastic să descoperi oameni care au curaj, care nu îşi postează textele undeva, cu un nume fals aşteptând apoi să vadă reacţii şi, în funcţie de ele, să decidă dacă îşi vor divulga sau nu numele.
