Pompierii a ceas aniversar

În fiecare an, ziua de 13 Septembrie – ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA – constituie un moment de profundă încărcătură patriotică în viaţa şi activitatea salvatorilo

            În urmă cu 165 ani, cei 166 bravi ostaşi pompieri ai Capitalei, în frunte cu neînfricatul căpitan Pavel Zăgănescu, s-au acoperit de glorie militară în încrâncenata bătălie din Dealul Spirii, când s-au opus cu vitejie invadatorului străin venit să înăbuşe aspiraţiile legitime ale neamului nostru. Astfel că, ziua de 13 Septembrie 1848, a marcat prima mare implicare a pompierilor militari în luptele de apărare ale poporului român împotriva cotropitorilor străini.

             Evenimentele istorice ulterioare au consacrat actul eroic al pompierilor. Ca o recunoaştere a eroismului acestora, data de 13 Septembrie 1863 a fost aleasă pentru înmânarea noilor drapele de luptă Oştirii Ţării, Batalionul de pompieri Bucureşti primind primul drapel de luptă din mâna domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 

           Recunoaşterea faptului că 13 Septembrie 1848 este unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor a fost unanimă, indiferent de epocile istorice şi regimurile politice prin care a trecut ţara. Astfel că, ziua de 13 Septembrie a fost sărbătorită dintotdeauna, ca fiind ZIUA POMPIERILOR DIN ROMÂNIA însă, a fost legal oficializată după război, apoi prin Legea nr. 121/1996 privind organizarea şi funcţionarea Corpului Pompierilor Militari, dar şi prin H.G.R. nr. 1490/2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.

Pompierii bistriţeni  permanent în slujba comunităţii

            Prin înaltul Decret Regal nr. 815 din 3 aprilie 1936 este promulgata „Legea pentru organizarea pompierilor”, publicata in Monitorul Oficial nr.80/04.04.1936, care prevedea:         

                       „… prevenirea si combaterea sinistrelor precum si executarea        masurilor impuse pompierilor prin Regulamentul Apărării Publice, au fost  încredinţate, pe tot cuprinsul tarii, Corpului de Pompieri Militari”.

            Conform acestei legi se înfiinţează in anul 1936 Grupul de pompieri Cluj, sub denumirea „Grupul de pompieri nr.6 Cluj”. Grupul avea competenta pe întreg teritoriul Ardealului, coordonând activitatea a 22 de subunităţi înfiinţate in cele mai importante localităţi, printre care si Bistriţa.

            Prin ordinul de zi numărul 217/1937 al comandantului Corpului Pompierilor Militari se înfiinţează Secţia Pompieri Bistriţa, cu un efectiv de:

• 1 ofiţer comandant;
• 1 subofiţer;
• 20 soldaţi trupa.

          Grupul de Pompieri al judeţului Bistriţa – Năsăud a luat fiinţă în anul 1968, prin ordinul Ministrului de Interne din  1 octombrie, sub comanda mr. Crăciunaş Ioan. Grupul de Pompieri avea în compunere Comandamentul Grupului şi Compania de Pompieri Bistriţa, condusă de lt. maj. Fotciuc Dumitru, încadrată cu 11 cadre şi 32 militari în termen. Începând cu 1 octombrie 1992 se reînfiinţează Compania de Pompieri Năsăud, sub comanda cpt. Moldovan Gheorghe. Posibilităţile deschise de evenimentele din decembrie 1989 au adus modificări esenţiale în structura organizatorică şi funcţională a unităţii. Bazate pe anumite realităţi care îngreunau procesul de instrucţie, asigurarea tehnico-materială şi financiară a unităţii, precum şi o nouă viziune a locului şi rolului organelor de pompieri, începând cu anul 1990, au fost aduse modificări în componentele de bază. Astfel, au fost create funcţii şi structuri care să poată desfăşura o activitate independentă pe linia activităţii logistice şi financiar- contabile, care până la această dată era asigurată de către Inspectoratul Judeţean de Poliţie.

           La data de 30 martie 1997  întregul efectiv al unităţii a trăit un eveniment unic: ceremonia de acordare – prin decret al Preşedintelui României a Drapelului de lupta, sub faldurile căruia unitatea obţine an de an rezultate bune şi foarte bune, activitate apreciată atât de către eşaloanele superioare, cât şi de către autorităţile publice locale. Începând cu 1 martie 2001, prin măsurile întreprinse de către comanda unităţii, ia fiinţă Garda de intervenţie Beclean. În data de 15.12.2004, în baza Ordinului Ministrului Administraţiei şi Internelor, prin unificarea Grupului de Pompieri  al judeţului Bistriţa – Năsăud cu Inspectoratul Judeţean de Protecţie Civilă al Judeţului Bistriţa – Năsăud s-a înfiinţat Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa.

           Continuând aceste tradiţii, serviciile profesioniste, serviciile voluntare publice şi private pentru situaţii de urgenţă şi-au onorat permanent misiunea umanitară de apărare a vieţii şi bunurilor, împotriva efectelor distrugătoare ale calamităţilor.

            Pentru îndeplinirea obiectivelor care stau la baza acordării primului ajutor calificat în fază prespitalicească şi salvării persoanelor, conform competenţelor legale privind atribuţiile şi misiunile inspectoratului, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa-Năsăud în colaborare cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa, Serviciul de Ambulanţă Judeţean, autorităţile locale şi judeţene, a inaugurat în data de 3 decembrie 2009 Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare Bistriţa – Năsăud, completând astfel cu o importantă verigă sistemul judeţean de intervenţie la urgenţele prespitaliceşti.

            La acea dată, SMURD Bistriţa – Năsăud dispunea de 3 echipaje de prim ajutor şi un echipaj de terapie intensivă mobilă. Ca şi locaţie, aceste echipaje erau situate la Detaşamentul de Pompieri Bistriţa, la Secţia de Pompieri Năsăud şi Garda de Intervenţie Sângeorz Băi, având fiecare raionul propriu de intervenţie.

            Începând iunie 2012, au fost înfiinţate două echipaje de prim ajutor în cadrul Gărzilor de Intervenţie Prundu Bârgăului şi Beclean. Astfel pe raza judeţului, SMURD-BN dispune de 5 echipaje de prim ajutor şi un echipaj de terapie intensivă mobilă.

             În scopul reducerii timpului de răspuns şi eficientizării intervenţiilor în situaţii de urgenţă, pentru încadrarea acestor acţiuni de intervenţie în criteriile de performanţă ale serviciilor de urgenţă profesioniste, la data de 15.09.2011, s-a înfiinţat Garda de Intervenţie Sîngeorz Băi, care funcţionează în cadrul Staţiei de Pompieri Năsăud.

            De asemenea, pentru eficientizarea dispecerizării asistenţei medicale de urgenţă şi a primului ajutor calificat de către instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau din structura autorităţilor publice locale, începând cu data de 01.07.2012, la sediul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud, s-a operaţionalizat Dispeceratul integrat ISU –SAJ.

           După patru ani, de la apariţia S.M.U.R.D.-ului în Bistriţa – Năsăud, începând cu 01.06.2012, acest serviciu a devenit operaţional la nivelul tuturor subunităţilor din structura inspectoratului, prin dislocare Gărzii de intervenţie Prundu Bîrgăului şi operaţionalizarea modului SMURD la subunitatea din Beclean.

ANALIZA SITUAŢIEI OPERATIVE

în perioada 01.01-31.08.2013

           În primele opt luni ale anului 2013, serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă au participat la 5763 intervenţii, din care:    

– 133 incendii (2,29%);

– 65 alte situaţii de urgenţă(1,13%)

– 41 acţiuni pentru asistenţa persoanelor (0,66%);

– 51 acţiuni pentru protecţia comunităţilor (0,88%);

– 35 incendii de vegetaţie şi altele (0,49%);

– 5449 cazuri de urgenţă asistate de S.M.U.R.D. (94,55%).

           În perioada analizată serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă au intervenit independent la 14 incendii (9,52 % din totalul incendiilor), 54 alte situaţii de urgenţă (49,54% din totalul alte situaţii de urgenţă ), 7 incendii de vegetaţie şi altele (40,35 % din totalul incendiilor de vegetaţie) şi 110 intervenţii de protecţia comunităţilor şi asistenţă persoane (total 185 intervenţii).

         Subunităţile de intervenţie au intervenit astfel: Detaşamentul de Pompieri Bistriţa (Garda de intervenţie Bistriţa şi Garda de Intervenţie Prundu Bîrgăului) – 59,69% (3440 intervenţii), urmat de Secţia de pompieri Năsăud  (Garda de Intervenţie Năsăud, Garda de Intervenţie Beclean şi Garda de Intervenţie Sîngeorz Băi) –  41,31 % (2335 intervenţii)

Incendii   

         În primele opt luni ale anului 2013, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Bistriţa” al judeţului Bistriţa – Năsăud s-au produs 147 incendii (în medie 0,60 pe zi), dintre care 14 gestionate de serviciile voluntare pentru situaţii de urgenţă, faţă de 161 incendii în aceeaşi perioadă a anului trecut.

        Incendiile au avut drept cauze probabile: coş de fum defect sau necurăţat – 42, instalaţii electrice defecte – 43, focul deschis – 12, fumatul -13 cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzit – 2, sisteme de încălzire defecte – 19, defecţiuni tehnice de exploatare – 2, scurgeri de lichide inflamabile – 2, trăsnet şi alte fenomene naturale – 3 , alte împrejurări – 10;

         Pe timpul intervenţiilor au fost salvate 23 persoane (14 adulţii şi 9 copii) şi protejate bunuri în valoare de peste 24,23 milioane Ron.

Rata incendiilor a fost de 45,55 incendii la suta de mii de locuitori, respectiv 27,18 la o mie de km2.                         

Ajutor medical de urgenţă – S.M.U.R.D.                                                                            

          Serviciul Mobil de Urgenţă Reanimare şi Descarcerare a intervenit la 5449 cazuri (în medie 22,42 pe zi), acordând ajutor medical calificat la 5538 persoane, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut numărul intervenţiilor a crescut cu 29,31%. Structurile de intervenţie din cadrul serviciului SMURD au fost solicitate pentru soluţionarea a 2492 afecţiuni medicale, 998 traumatisme, 431 afecţiuni cardiace, 205 intoxicaţii, 128 accidente rutier, 605 afecţiuni neuro-psihiatrice, 282 transporturi interclinici, 308 alte afecţiuni.                       

Alte situaţii de urgenţă

În primele opt luni ale anului 2013 s-au înregistrat 99 cazuri de alte situaţii de urgenţă.

Aceste intervenţii s-au manifestat astfel:

• 72 acţiuni de înlăturare a efectelor negative ale inundaţiilor;
• 15 asanări muniţie;
• 2 distrugeri zăpoare;
• 10 evenimente publice;

Incendii de vegetaţie şi altele

        În anul 2013 au avut loc 58 incendii de vegetaţie şi altele, înregistrându-se o scădere cu 63,75 %, faţă de perioada similară a anului trecut, când a fost necesară intervenţia la 160 de incendii de vegetaţie şi altele.

Concluzii:rezultate în urma controalelor pe linia prevenirii situaţiilor de urgenţă executate la instituţii  publice şi localităţi din judeţul Bistriţa – Năsăud, în perioada 03.01.2013-31.08.2013.

           De la începutul anului 2013, au efectuate un număr de 678 controale la instituţii publice, operatori economici, unităţi de învăţământ şi localităţi. Cu toate măsurile organizatorice privind apărarea împotriva incendiilor luate de către conducerile instituţiilor mai sus menţionate, pe timpul controalelor au fost constatate un număr de 2992 deficienţe dintre care 1350 au fost soluţionate pe timpul controalelor, iar alte 478 au fost sancţionate, dintre care 18 cu amenzi însumând 33100 de lei.

         În ceea ce priveşte unităţile de învăţământ, acestea sunt controlate permanent, în momentul în care se execută controale la localităţi. În acest an, au fost efectuate controale la 46 de unităţi de învăţământ din 29 de localităţi. În urma lucrărilor de reabilitare / modernizare la aceste obiective s-a constatat faptul că 34 dintre acestea nu au obţinut autorizaţia de securitate la incendiu, iar 12 unităţi şcolare nu au avizul de securitate la incendiu.

Printre principalele deficienţele constatate se regăsesc :

• nu s-a obţinut avizul/autorizaţia de securitate la incendiu
• mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor (stingătoare) nu au fost verificate periodic conform normelor în vigoare ;
• nu a fost întocmit planul de intervenţie în caz de incendiu şi condiţiile pentru aplicarea acestuia în orice moment
• nu s-au realizat o serie de măsuri tehnico-organizatorice privind organizarea apărării împotriva incendiilor, prin neinstruirea periodică a salariaţilor privind cunoaşterea şi respectarea instrucţiunilor de lucru, a regulilor şi măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor curente, precum şi a celor care trebuie respectate pe timpul executării lucrărilor periculoase
• planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu, nu sunt întocmite/actualizate
• deschiderea uşilor de pe traseul de evacuare nu se face în sensul deplasării utilizatorilor spre exterior
• depozitarea lemnelor pentru foc nu se face intr-o încăpere compartimentată faţă de restul construcţiei prin elemente rezistente la foc
• nu s-a actualizat tematica anuală de instructaj, în funcţie de categoriile socio-profesionale ale salariaţilor
• exploatarea centralelor termice se efectuează de personal care nu este calificat şi instruit
• nu sunt afişate în camera centralei termice la loc vizibil instrucţiunile specifice de exploatare şi măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor
• la sobele cu acumulare de căldură nu s-a asigurat verificarea, repararea şi curăţarea în amănunt, atât a coşurilor de evacuare a fumului cât şi a sobelor
• nu există un loc stabilit şi amenajat pentru depozitarea cenuşii care se evacuează periodic din sobe/centrala termică de la obiectivele controlate
• căile de acces, evacuare şi intervenţie, nu sunt menţinute în stare de utilizare la parametrii la care au fost proiectate şi realizate (se depozitează mobilier)
• se folosesc instalaţii electrice de iluminat cu defecţiuni.   

Pe timpul activităţilor de îndrumare şi control la unităţile de învăţământ în anul 2013, s-a urmărit:

• informarea şi pregătirea preventivă a elevilor cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloace de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiilor de urgenţă;
• ca în cooperare cu instituţia de învăţământ, să se  implementeze protocolul privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgenţă a copiilor, elevilor şi studenţilor din învăţământul naţional preuniversitar şi superior;
• desfăşurarea de activităţi practice demonstrative privind modul de comportare al elevilor în cazul producerii unor situaţii de urgenţă.

Totodată, s-au mai desfăşurat următoarele activităţi:

• s-a organizat şi susţinut concursul pentru copii “Cu viaţa mea apăr Viaţa”, faza pe localitate şi faza pe judeţ  şi faza interjudeţeană şi concursul pentru copii “Prietenii Pompierilor” faza pe judeţ;  
• la nivelul obiectivelor controlate s-au executat 188 exerciţii de evacuare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă şi 16 exerciţii de alarmare publică;
• au fost afişate la panourile instituţiilor şcolare instrucţiuni privind modul de comportare  în cazul diferitelor situaţii de urgenţă;
• au fost susţinute ore de pregătire cu şcolari şi preşcolari.

MĂSURI DE PREVENIRE A INCENDIILOR PENTRU PERIOADA

SEZONULUI RECE LA GOSPODĂRIILE POPULAŢIEI

            Anotimpul rece aduce cu el o serie de schimbări în viaţa şi activitatea comunităţilor locale, care presupun şi necesitatea unor măsuri de reducere şi înlăturare a situaţiilor de urgenţă.

            Conform statisticii, majoritatea incendiilor produse în perioada sezonului rece se datorează exploatării necorespunzătoare a sistemelor şi instalaţiilor de încălzire utilizate în clădiri. În scopul reducerii numărului acestora, reamintim unele măsuri ce trebuie luate în această perioadă:

• verificarea instalaţiilor de încălzire;
• repararea şi curăţarea sobelor şi coşurilor pentru evacuarea fumului;
• instruirea persoanelor care răspund de aprinderea şi stingerea focurilor;
• verificarea stingătoarelor;
• verificarea instalaţiilor de alimentare cu apă şi protejarea lor împotriva îngheţului;
• pregătirea uneltelor pentru deszăpezirea drumurilor de acces la sursele de apă, la intrările în clădiri şi în depozite etc.;

       Pentru evitarea incendiilor provocate de copii, pe care frigul îi ţine mai mult pe lângă şi în casă în această perioadă, se vor avea in vedere următoarele :

• în încăperile în care există sobe, lămpi cu petrol pentru gătit şi iluminat în stare de funcţionare, acestea nu se vor lăsa la îndemâna copiilor nesupravegheaţi;
• copiii nu trebuie lăsaţi să se joace cu focul (lumânări, chibrituri, brichete, etc.);
• nu este permis accesul copiilor nesupravegheaţi în depozitele de furaje, şuri, poduri, magazii, grajduri cu mijloace care ar putea produce incendii;
• copiii nu vor fi lăsaţi să folosească aparatele electrice de uz casnic (fiare de călcat, reşouri, radiatoare etc.).

         La instalarea şi folosirea sobelor cu şi fără acumulare de căldură se vor avea in vedere următoarele:

• sobele fără acumulare de căldură (de metal) se vor amplasa la distanţă de pereţii din lemn sau alte materiale ce se pot aprinde uşor şi nu se vor aşeza direct pe pardoseala combustibilă ci pe un postament din materiale termorezistente, perimetrul acestuia trebuind să depăşească perimetrul sobei;
• este interzisă folosirea sobelor care au uşi defecte;
• este interzisă aprinderea focului cu benzină sau alte lichide inflamabile, ori alimentarea sobelor cu lemne lungi, care să nu permită închiderea perfectă a uşilor;
• sobele de cărămidă vor avea pe duşumea, în faţa uşii, o coală de tablă cu dimensiunile de 70 x 50 cm;
• nu este permis să se aşeze în apropierea sobelor, la uscat, haine, rufe sau alte materiale care se pot aprinde;
• evitarea supraîncălzirii sobelor, acestea prin căldura radiată putând aprinde obiectele din apropiere;
• focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere, sau în grija copiilor sau bătrânilor;
• coşurile şi burlanele pentru evacuarea fumului vor fi construite, întreţinute şi curăţate periodic pentru a nu provoca incendii;
• coşurile de evacuare a  fumului din cărămidă tencuită vor fi izolate faţă de elementele combustibile ale planşeelor, prin îngroşarea zidăriei  coşurilor iar în spaţiul dintre coş şi planşeu se va introduce un strat termoizolant;
• nu este permis ca în coşuri de fum să fie încastrate elemente combustibile din construcţia acoperişului, planşeului etc.;
• cenuşa rezultată în urma arderii se va depozita într-o groapă amplasată la distanţă faţă de anexele gospodăreşti, depozitele de furaje, etc.

            O altă cauză frecventă de incendii în sezonul rece este reprezentată de exploatarea necorespunzătoare a aparatelor electrice de încălzire şi a instalaţiilor electrice, pentru a căror evitare trebuie luate următoarele măsuri:

• nu vor fi utilizate instalaţii electrice defecte, montate direct pe materiale combustibile, cu improvizaţii, cu legături electrice neacoperite de material electroizolant etc.;
• reparaţiile la instalaţiile electrice vor fi executate doar de personal autorizat;
• nu vor fi suprasolicitate circuitele electrice prin racordarea unor consumatori electrici care depăşesc puterea nominală a acestora;
• nu vor fi utilizate mijloace electrice de încălzire locală improvizate;
• mijloacele de încălzire electrice aflate în funcţiune vor fi supravegheate permanent, chiar dacă sunt prevăzute cu mijloace de protecţie (termostat), deoarece acestea pot să nu funcţioneze la parametrii prevăzuţi şi vor fi deconectate în cazul în care apar defecţiuni;
• se interzice amplasarea reşourile sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare;
• reşourile improvizate şi artizanale prezintă risc deosebit datorită puterii mari a acestora şi a deficienţelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalaţiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, ştechere etc.).

ESTE MAI UŞOR SĂ PREVII UN INCENDIU, DECÂT SĂ-L STINGI !

Foto: arhiva