Un electrician care timp de 34 de ani a activat la o cunoscută fabrică din municipiu răspunde de sistemul de alarmare pe municipiu, reţeaua electronică fiind păzită şi întreţinută într-un loc neştiut de populaţie. Este vorba de locul de unde comitetul municipal pentru situaţii de urgenţă ar da directive autorităţilor pe timp de război sau calamităţi. Ioan Bălan conduce Serviciul Formaţiuni Alarmare al municipiului, fiind în acest important domeniu de 6 ani. Are în subordine şi câţiva oameni, antrenaţi să alarmeze populaţia în caz de probleme majore în oraş, şi răspunde de funcţionarea sistemului de alarmă din Bistriţa format din două centrale electronice care direcţionează 16 sirene amplasate strategic în anumite zone din oraş.
În 2006, când alarmarea oraşului a trecut din subordinea Consiliului Judeţean în cea a Primăriei Bistriţa, fiind de meserie şi pe deasupra şi pasionat de electrică şi electronică, nea Bălan a participat în concurs. A dat un examen scris din legislaţia de profil, apoi o probă practică care a constat în repararea unei sirene stricate, întreţinerea şi verificarea acesteia. Fără probleme a luat concursul şi a fost încadrat şef Formaţie Transmisiuni Alarmare pe municipiu şi cartiere. Această structură este în strânsă legătură cu Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, pregătit de orice situaţie, dar care poate interveni numai la ordinul primarului, după semnalarea conducerii Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Ioan Bălan îşi desfăşoară activitatea în unul dintre cele 19 adăposturi civile, amplasate în tot oraşul, mai precis la punctul de comandă, loc secret, neştiut de cetăţeni. Totodată, are în subordine 16 oameni, voluntari care, în caz că nu funcţionează sistemul de alarmare, sunt pregătiţi să aplice planul B (alarmarea din portavoce şi prin clopotele bisericii).
16 sirene, gata să anunţe un dezastru
Ioan Bălan are în ”subordine” câteva aparate pe care trebuie să le întreţină şi să le verifice, în fiecare zi.
Este vorba de două centrale electronice care direcţionează cele 19 sirene de alarmare şi un microcalculator F 1001 B prin care vin şi merg semnale la Bucureşti. Una din cele două centrale, noi de altfel (achiziţionate în 2006, respectiv 2009), direcţionează semnal de alarmare către 16 sirene electronice amplasate în oraş, respectiv în Blocul Turn din B-dul Decebal, bl. A1 N1, sc. C din B-dul Independenţei, la SC Comelf, la SC Netex, SC Teraplast, blocul turn din str. Gării, un bloc de locuinţe din Aleea Iasomiei, la I.C.A.S pe str. Mihai Viteazul, bl. Lama, Centrul Militar Judeţean, precum şi pe B-dul Republicii. A doua centrală electronică direcţionează semnale pentru alte 3 sirene, una fiind amplasată într-un bloc de locuinţe din Piaţa Morii (bl.56, sc. F), la bl.2, sc.A – bloc ANL în Subcetate sau pe strada Tiberiu Brediceanu,, tot la un bloc ANL. Nea Bălan ne-a spus că mai sunt două sirene, cea amplasată la fostul Mopal şi cea din fostul sediul al BNR. Pentru că cele două locaţii sunt în şantier, sirenele vor fi mutate. Prin toate aceste sirene electronice se pot adresa mesaje vocale către populaţie, în caz de o problemă majoră, ne-a explicat responsabilul cu alarmarea.
Sirena de la Biserica Evanghelică, compromisă la incendiu
Ioan Bălan ne-a povestit că şi la Biserica Evanghelică a fost amplasată o sirenă, însă aceasta a ars în incendiul care a devastat turnul, în 2008. Atunci primarul a dat ordin de alarmare. Trebuia să dăm semnal de alarmă la dezastru, însă a fost riscant. De ce? Dacă puneam în funcţiune sirena exista riscul ca focul să se extindă mai rapid din cauza aerului propagat de elice, ne-a mărturisit şeful serviciului de alarmare. Acela a fost ultimul ordin al primarului pentru alarmare, în rest se fac doar exerciţii tactice, o dată la câţiva ani, când este anunţată toată populaţia.
Ultimul a fost în urmă cu 2 ani, când a fost incendiu la Palatul de Justiţie, atac terorist la Trezorerie, evacuare generală din cauza incendiului izbucnit la Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi o descarcerare dintr-o maşină care a fost implicată într-un accident la sediul Direcţiei Taxe şi Impozite.
Semnalele diferă în funcţie de cauza pericolului
Nea Bălan ne-a făcut o scurtă lecţie de electronică, explicându-ne că semnalele fonice direcţionate către populaţie, în caz de dezastru, diferă şi sunt de 4 feluri. Semnalul de alarmă aeriană se dă în caz de atac aerian şi se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele. Semnalul de alarmă la dezastre se dă în caz de dezastre naturale, rupere de nori sau de exemplu dacă s-ar rupe barajul de la Colibiţa, de care vorbeşte toată lumea. Acest semnal constă în 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele. Un alt sunet pe care oamenii trebuie să-l cunoască este semnalul prealarmare aeriană care se dă înainte apariţiei unui atac, deci se anunţă iminenţa pericolului… lângă judeţul nostru o maşină care transporta substanţe periculoase a fost implicată într-un grav accident de circulaţie, să zicem. Acesta constă în 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele. Mai este un semnal de încetare a alarmei care constă într-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu o durată de două minute, ne-a explicat nea Bălan.
Verificare zilnică
Ioan Bălan răspunde de buna funcţionare a acestor centrale şi a sirenelor, în fiecare zi el verificând circuitele şi sistemul lor electronic şi electric.
Mai sunt şi probleme, ne-a spus nea Bălan. Este obligatoriu un service făcut de o echipă specializată… avem contract cu Întreprinderea Electromagnetică din capitală a cărei echipă vine la verificare de 4 ori pe an, din 3 în 3 luni. Se mai defectează, de cele mai mult erori din cauza vremii, trăsnete, fulgere. La ultima furtună din oraş, sirena amplasată în B-dul Decebal s-a pornit… a fost afectată partea electronică de comandă. Mai avem una defectă, în Subcetate, la ANL-uri… aşteptăm echipa din Bucureşti să remedieze problemele, a mai spus Ioan Bălan care nu poate interveni în caz de stricăciuni majore, nu e voie. El întreţine punctul de comandă, verifică centralele, semnalele, circuitele telefonice prin care se face alarmarea, acestea fiind închiriate de la Romtelecom, şi repară câte o siguranţă, când e nevoie.
