Potrivit criticilor Opus Dei, marea tragedie pentru majoritatea membrilor organizaţiei este faptul că aceştia nu realizează fractura existentă între învăţăturile şi practicile reale ale ordinului, care includ o cultură agresivă privind politica de recrutare a noi aderenţi la nivelul numerarilor, colectarea de informaţii de la noi recruţi, impunerea unor reguli de constrângere pentru cei care ar intenţiona să ia decizii libere şi supunerea oarbă în faţa superiorilor.
Regula 941 din “Calea”, a fondatorului Opus Dei, este fără echivoc. „Ascultarea, cale sigură de supunere oarbă…. cale de sfinţenie. Ascultarea ……singura cale, la lucrarea lui Dumnezeu, spiritul trebuie să….. fie să se supună sau să plece”.
Nu este lipsit de interes faptul că mai mulţi jurnalişti independenţi, John L. Allen jr., Vittorio Messori, Patrice de Plunkett, Maggy Whitehouse, Noam Friedlander, afirmă sus şi tare că multe dintre acuzele aduse Opus Dei nu ar fi decât “calomnii, exagerări răutăcioase şi critici nefondate”.
Conform investigaţiilor acestora, se pare că miturile legate de Opus Dei ar fi create de oponenţi ai acesteia, în special de iezuiţi, iar membrii Opus Dei chiar ar „practica ceea ce propovăduiesc”.
Ziaristul John L. Allen jr., de altfel şi un reputat scriitor, susţine că Opus Dei are o activitate transparentă, prezinta informaţii opiniei publice credibile referitoare la activitatea desfăşurată, iar membrii săi se comporta asemenea oricărui credincios catolic.
Legat de o aşa-zisă misoginie în cadrul Opus Dei, John L. Allen aduce argumente că unele poziţii de conducere sunt deţinute de femei, care uneori ii supervizeaza pe bărbaţi.
Criticii Opus Dei au un portal pe Internet, intitulat Opus Dei Awareness Network (ODAN), susţinut de o organizaţie cu acelaşi nume, care proclamă faptul că există pentru „a oferi informaţii şi ajutor persoanelor care au avut de suferit de pe urma Opus Dei”.
O personalitate extrem de critică la adresă Opus Dei este Maria Carmen del Tapia, o fostă membră a „Operei Domnului” care a ocupat un rang înalt în organizaţie.
Majoritatea criticilor susţin că Opus Dei duce o politică a secretului total, existând posibilitatea ascunderi multor adevăruri sau scandaluri incomode.
Practicile de recrutare agresive, controlul excesiv la adresa membrilor obişnuiţi, cultivarea intensă a unui elitism discriminatoriu, constituie de fapt ţinta criticilor îndreptate împotriva catolicismului în general.
Doi reputaţi sociologi, Peter Berger şi Samuel Huntington induc ideea că Opus Dei este implicată în „crearea deliberată a unei modernităţi alternative”, una în care cultura modernă se supune fără crâcnire perceptelor tradiţionale ale catolicismului.
Opus Dei isi desfăşoară activitatea şi în Romania, o ţară cu circa 1 milion de credincioşi catolici. Între 17 şi 19 decembrie 2010, Episcopul Mons. Javier Echevarría, Prelatul Opus Dei, a venit la Bucureşti pentru a vizita credincioşii Prelaturii, “cooperatorii şi prietenii”.
Adevărul privind scopurile şi politicile Opus Dei este un lucru greu de stabilit, aproape imposibil.
Foto: pigeonproject.com
