Una dintre speciile de păsări periclitate la nivel mondial, şoimul dunărean (Falco cherrug) a cunoscut o creştere importantă a populaţiei în vestul ţării, mai precis în Câmpia de Vest. Prin anii 2000, nu se cunoştea nici o pereche cuibăritoare în zonă, populaţia naţională fiind compusă din doar câteva perechi prezente în zona munţilor Măcinului din Dobrogea. Secolul trecut, şoimul dunărean era destul de răspândit pe teritoriul României, însă din mai multe cauze (otrăvire, dispariţia locurilor de cuibărit, extinderea agriculturii, vânătoare) aproape că a dispărut cu totul.
Prin câteva măsuri de conservare în cadrul unui proiect transfrontalier, Grupul Milvus în colaborare cu companiile de transport şi distribuţie a energiei electrice, au montat peste 80 de cuiburi artificiale pe stâlpii de înaltă tensiune, majoritatea în judeţele Timiş şi Arad. Dacă în 2011 a fost înregistrată doar o singură pereche într- un cuib natural de corb, în 2012 – două, din 2015, în urma montării cuiburilor artificiale, numerele au crescut: anul trecut – 8 perechi, anul acesta, cel puţin 14! Toate în cuiburile artificiale montate la mare înălţime!
Şoimii dunăreni au nevoie de cuiburile altor păsări pentru a cuibări (în special ale speciilor de ciori sau altor păsări răpitoare), iar dacă acestea nu există, şoimii se adaptează uşor şi folosesc cuiburile artificiale. În regiunile de câmpie, numărul cuiburilor naturale este redus ca număr din cauza lipsei arborilor, a copacilor solitari sau a pâlcurilor. Astfel, intervenţia noastră (prin amplasarea de cuiburi artificiale pe stâlpi de înaltă tensiune) este necesară pentru a facilita cuibărirea unui număr cât mai mare de păsări şi în Câmpia de Vest. Fără aceste măsuri, păsările nu ar avea nicio şansă de cuibărire în zonă! Anul acesta, majoritatea puilor din aceste cuiburi au fost inelaţi pentru monitorizarea populaţiei de şoim dunărean din România. Nagy Attila, angajat al Grupului Milvus şi responsabil pentru monitorizarea şoimilor dunăreni, consideră că „pentru a înţelege mai bine dinamica de răspândire a tinerilor şoimi şi măsura în care aceştia se instalează în teritoriile învecinate, încă neocupate, este nevoie de un sistem prin care să fie posibilă identificarea şoimilor tineri la nivel de exemplar chiar şi după ce păsăresc cuibul şi se dispersează. Folosind inele
inscripţionate unice, descifrabile de la distanţă cu ajutorul lunetelor ornitologice, acest obiectiv este mult mai uşor de atins.”
Doi dintre pui, de fapt două surori, în loc de inele au primit transmiţătoare satelitare, prin care monitorizarea lor se poate face mult mai eficient. Aceste aparate echipate cu GPS transmit zilnic zeci de semnale specialiştilor, făcând posibilă urmărirea lor aproape în timp real. Aceste transmiţătoare sunt costisitoare, motiv pentru care în fiecare an doar câţiva şoimi pot fi echipaţi cu astfel de aparate. Transmiţătoarele au fost montate pe şoimi de către specialiştii din Ungaria. Vecinii maghiari au cea mai mare experienţă în privinţa acestei specii, datorită măsurilor de conservare implementate din anii ’70. În ultimii ani, Ungaria împreună cu Slovacia au implementat un prim proiect Life pentru
conservarea şoimului dunărean –http://sakerlife.mme.hu/en/content/show.
Titlul proiectului: Asigurarea surselor de hrană pentru populaţiile periclitate de şoim dunărean şi acvilă de câmp din Bazinul Carpatic” LIFE13 NAT/HU/000183
Din 2015, Grupul Milvus este partener în proiectul „Asigurarea surselor de hrană pentru populaţiile periclitate de şoim dunărean şi acvilă de câmp din Bazinul Carpatic”LIFE13 NAT/HU/000183”, implementat de 13 parteneri din Ungaria şi România: Agenţia de protecţia mediului Satu Mare (RO), Bükk Mammological Society (HU), Balaton-felvidéki National Park Directorate (HU), Grădina Zoologică şi Botanică din Budapesta (HU), Universitatea din Kaposvár (HU), Directoratul Parcului Naţional Kiskunság (HU), Madárvilág Nonprofit Közhasznú Kft. (HU), Hungarian Transmission System Operator Company Ltd. (HU), BirdlLife Hungary – MME (HU),NIMFEA Nature Conservation Society (HU), Directoratul Parcului Naţional Örségi (HU). Unul dintre principalele scopuri ale proiectului este întărirea populaţiilor de popândău din regiunea
panonică a ţării, această specie constituind o sursă importantă de hrană pentru şoimul dunărean. Populaţia şoimilor dunăreni din Europa este estimată la aproximativ 450 de perechi, din care 47 la sută trăiesc în Ungaria, Slovacia şi ţările vecine. Grupul Milvus este dedicat acestui proiect! Considerăm că acţiunile de conservare şi monitorizare vor continua să aibă rezultate îmbucurătoare în privinţa acestei specii valoroase pentru biodiversitatea din România!
sursa: Asociaţia pentru Protecţia Păsărilor şi a Naturii „Grupul Milvus”
