Relaxarea e lipsa oricărei informaţii

Avem nevoie de timp pentru relaxare. Avem nevoie de timp pentru a dispărea, pentru a uita de această presiune. Somnul nu ajută pentru că a devenit el însuşi sufocant. Ziua a devenit atît de încărcată încît atunci cînd mergem la culcare, corpul cade lat, dar mintea continuă să sorteze informaţii. Visele noastre nu sunt altceva decît un efort disperat de a sorta informaţiile, pentru că în timpul zilei, nu are suficient timp.





În trecut informaţiile primite erau de zece ori mai puţine decît astăzi dar efortul meditativ era de zece ori mai mare. Astăzi situaţia s-a inversat: informaţiile primite au devenit de zece ori mai multe, dar efortul meditativ a devenit de zeci de ori mai mic. Nu mai ştim să ne relaxăm. Foarte rar ne aşezăm în tăcere fără să facem nimic. Cînd vom uita complet să facem asta, omul va înnebuni. Iar acest proces este exact ceea ce se petrece la ora actuală.





Cînd au ceva timp oamenii au ajuns să se lipească de fotolii, cu ochii în televizoare. Se toarnă în mintea omului informaţii greu de digerat şi abundente. Ori de cîte ori avem timp, citim ziare, ascultăm radio sau ne uităm la televizor. Alteori cînd dorim să ne relaxăm mergem la un film cel mult. Filmul nu permite relaxarea pentru că se toarnă mereu informaţii şi aşa în minte. Cunoaşterea îi face pe oameni nevrotici. În trecut lumea era foarte diferită. Cu 600 de ani în urmă oamenii aveau nevoie de şase săptămâni pentru a obţine din exterior toţi stimulii pe care îi primim noi astăzi într-o singură zi. Presiunea de a învăţa şi a ne adapta a crescut astfel de circa 40 de ori , omul modern trebuie să fie capabil să înveţe mai mult decât omul care a trăit în orice epocă dinaintea sa, pentru că niciodată nu au existat atîtea informaţii disponibile.





Relaxarea înseamnă lipsa oricărei informaţii.





Să asculţi un cuc, o muzică, un sunet simplu care nu are nici un fel de limbaj, nici un fel de mesaj de descifrat, e sunet pur care desfată simţurile. Dansul, muzica, lucrul în grădină, jocul cu copii – toate acestea înseamnă relaxare. Sau simpla aşezare fără a face nimic. Acesta este remediul. Iar dacă îl vom aplica şi conştient, impactul va fi mai mare. Vom creea un echilibru.





Nevroza este o stare de dezechilibru mental: prea multă activitate şi nici un strop de relaxare. Echilibrul înseamnă simetrie ca ambele energii să fie în noi în mod egal. Şi nu uitaţă: putem deveni dezechilibraţi şi în extrema opusă, altfel spus putem deveni inactivi. Aspect la fel de periculos: dacă devii prea inactiv , viaţa îşi pierde farmecul, bucuria devine moartă.


Calea de mijloc este cheia. Să ne-o reamintim…..e ca un dans vechi. Ştim melodia dar am uitat ritmul.